Casa cu poveşti Harap Alb sau Disneyland de România. Locul în care basmele copilăriei prind viaţă
0Pe axa Stockholm-Bucureşti se naşte proiectul care va cuceri inima românilor, indiferent de vârstă. Cele mai îndrăgite personaje autohtone din poveştile copilăriei vor prinde viaţă într-un spaţiu inedit.
Într-un loc îndepărtat, de peste mări şi ţări, era odată o fetiţă de 7 ani, pe nume Ninni Nylén. După o zi întreagă în care s-a jucat şi a ascultat poveşti într-o căsuţă creată special de oamenii mari pentru copii, Ninni Nylén şi-a întrebat mama: „Am putea face o căsuţă la fel şi pentru copiii din România?“
Din acel moment, „Casa cu poveşti“ a devenit visul Arinei Stoenescu, mama lui Ninni Nylén. Se întâmpla acum 4 ani, în Suedia, unde Arina este profesoară de graphic design la Universitatea Södertörn din Stockholm.
Raluca Demetrescu, artist plastic în vizită la Stockholm, a fost la fel de entuziasmată şi a venit cu ideea de a-l avea pe Ion Creangă drept corespondent literar al scriitoarei pentru copii Astrid Lindgren, cea care a inspirat spaţiul suedez. Aşa s-a născut un proiect comun, de echipă.
Arina Stoenescu l-a contactat pe Staffan Götestam, fondatorul Junibacken - căsuţa cu poveşti a Suediei. Producătorul a fost încântat de ideea unui parteneriat în care va asigura consultanţa pentru redarea modelului suedez.
Arina a luat legătura apoi cu prietenii din România şi Suedia, arhitecţi, graficieni, informaticieni, ilustratori şi artişti plastici, cu care a creat proiectul Casei cu poveşti Harap Alb. Macheta este expusă la Biblioteca Naţională a României, acolo unde s-a deschis în luna noiembrie primul spaţiu Harap Alb, cu sprijinul IKEA Family Romania. Aici, la mezaninul bibliotecii, copiii se pot juca în voie, pot colora şi pot citi poveşti, într-o lume care le este dedicată.
Locul a fost ales
Între timp, iniţiatorii proiectului fac demersurile pentru realizarea Casei cu poveşti, care va fi - după cum promit ei - cel mai frumos spaţiu de joacă şi lectură pentru copiii din România. Acesta ar putea să funcţioneze în Uzina Electrică Filaret, edificiul construit la începutul secolului trecut, monument istoric al Capitalei. Pe o suprafaţă de 3.000 metri pătraţi va fi recreată lumea magică a copilăriei, unde basmele românilor şi personajele preferate din cărţi vor prinde viaţă.
„În Casa Harap Alb, copii şi părinţi, iubitori de poveşti, nostalgici ai anilor lipsiţi de griji şi plini de fantastic, sunt invitaţi să păşească în casa lui Nică Creangă din Humuleşti şi să se joace printre personaje. Vizitatorii îi vor cunoaşte pe Dănilă Prepeleac, pe Harap Alb şi Capra cu Trei Iezi, pe alintatul Domn Goe al lui Caragiale. Se vor plimba cu Lizuca şi Patrocle ai lui Mihail Sadoveanu şi îl vor urmări pe vestitul Motan Arpagic al Anei Blandiana. Se vor împrieteni chiar şi cu Zmeii din Enciclopedia scrisă de Mircea Cărtărescu, dar, mai ales, cu cel mai mare călător, Pinguinul Apolodor din Labrador plămădit de Gellu Naum. Ba chiar şi cu Fram, Ursul Polar, al lui Cezar Petrescu.
Nu vor lipsi spectacolele de teatru cu actori şi păpuşari, numeroase cărţi şi jucării şi o bucătărie cu bucate din poveşti, inspirate chiar de scrierile lui Păstorel Teodoreanu, Ion Creangă, Vasile Voiculescu, Radu Anton Roman“, descrie Arina Stoenescu proiectul. Acesta poate fi vizualizat pe contul de Facebook Casa Harap Alb sau pe site-ul harapalb.eu.
În lumea de basm
Casa Harap Alb va cuprinde mai multe spaţii. Unul este Oraşul cu Poveşti, unde locuiesc toate personajele din cele mai iubite cărţi de poveşti româneşti. Apoi este Gara de Nord, unde în aşteptarea călătoriei în lumea poveştilor lui Ion Creangă, universul acestuia prinde viaţă prin albumele de fotografii, expoziţia cu ilustraţii din cărţile scrise de povestitor, scrisori vechi şi traduceri ale cărţilor pentru vizitatorii din alte ţări.
Cu Trenul Poveştilor se va pleca într-o călătorie plină de aventuri printre poveştile şi amintirile din copilărie ale lui Ion Creangă. La Casa lui Nică Creangă se încheie călătoria cu trenuleţul şi copiii vor intra în casa lui Nică, se vor cocoţa în Tei, în căutarea Pupezei şi se vor aventura chiar şi-n bucătăria mamei Smaranda sau în jocurile pe care le jucau copiii pe vremea lui Creangă. Vor mai fi Restaurantul Harap Alb, Librăria Harap Alb, Teatru şi expoziţii - unde fiecare zi aduce surprize.
„Copiii pot participa la spectacole cu păpuşi, la concerte şi piese de teatru şi îşi pot crea propriile lor personaje la atelierele de pictură şi modelaj. Cei mici vor fi cu siguranţă atraşi şi de expoziţiile interactive, care vor îmbina tradiţiile cu tehnologia“, arată Arina Stoenescu.
Având deja susţinerea Ambasadei Suediei şi sperând în sprijinul Primăriei Capitalei, Casa cu poveşti Harap Alb poate deveni realitate în 3-4 ani, cu o investiţie de 6 milioane euro. „În România e nevoie de mult frumos, de exemple pozitive, pentru a construi. Nu trebuie să ne consumăm energia pentru a ne plânge. Este foarte, foarte important să vrem să schimbăm ceva în societatea noastră. Şi chiar putem! Avem o echipă fantastică şi împreună vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a realiza acest proiect“, este convinsă Arina.
Pentru familie
Mai există un amănunt esenţial care va face diferenţa între Casa cu poveşti şi alte spaţii de joacă. „Harap Alb nu va fi un loc unde să-ţi laşi copilul pentru a pleca liniştit la cumpărături sau la cafea. Este un spaţiu gândit pentru a facilita părinţilor petrecerea timpului alături de copii, învăţând şi recreeându-se în acelaşi timp, împreună“, arată iniţiatoarea proiectului Casa cu poveşti Harap Alb.
Arina Stoenescu a fost în această toamnă la Constanţa, invitată ca membru în juriul Salonului Internaţional de Bandă Desenată. „Ceea ce sper este ca femeile să fie tot mai prezente în domeniul benzilor desenate, ca producătoare, consumatoare sau eroine. Banda desenată are un impact vizual deosebit şi se poate implica şi în conştientizarea şi chiar rezolvarea unor probleme sociale“, îşi doreşte creatoarea Casei lui Harap Alb.
Din echipa proiectului fac parte: Arina Stoenescu - director artistic, designer şi iniţiator Harap Alb; Staffan Götestam, producător, fondator Junibacken, Fairytale Holding; Emmi Gereb - IT manager, web developer; Teodor Frolu - arhitect, managing partner DC Communication; Raluca Demetrescu - artist, iniţiator Harap Alb, Mario Kuibus - arhitect, managing director re-act now; Mihaela Stanel - consultant, business development, relaţii cu investorii; Ramona Chirica, PR & Online Editor.
Vă mai recomandăm
FOTO 1 Mai cu vikingi. Noaptea Valpurgiei, sărbătoare printre vamaioţii Suediei
Se încarcă comentariile...
