Care sunt emoţiile care ne pot îmbolnăvi. „Cu cât lăsăm netratată mai mult o boală sufletească, cu atât mai greu o vindecăm“

Care sunt emoţiile care ne pot îmbolnăvi. „Cu cât lăsăm netratată mai mult o boală sufletească, cu atât mai greu o vindecăm“

Frica, un sentiment care poate fi stăpânit FOTO Getty Images

În momentul în care emoţiile se acumulează, din cauza unei atenţii sporite şi a timpului îndelungat de menţinere a agitaţiei mentale, acestea se manifestă prin stări de anxietate, atacuri de panică sau prin depresie.

Ştiri pe aceeaşi temă

În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, în cazul în care acumularea de emoţii depăşeşte pragul de suportabilitate, aceste descărcări emoţionale ajung până în planul fizic şi încep să se manifeste tot felul de afecţiuni ale corpului, de la cele mai uşoare până la boli foarte grave. 
 
Gravitatea bolii este dată de natura emoţiei, intensitatea ei şi perioada de timp în care a fost înmagazinată, iar transpunerea bolii în plan fizic poate dura şi câţiva ani. “Rostul bolilor fizice este acela de a conştientiza asupra suferinţei sufleteşti şi necesită vindecarea ei. De multe ori, nu dăm importanţă unei suferinţe sufleteşti, o ignorăm şi credem că aceasta nu se poate transforma într-o boală fizică. 

Din contră, cu cât lăsăm mai mult o boala sufletească netratată, cu atât mai intens va fi procesul de somatizare. Boala sufletească se va transforma în boala fizică, nu imediat, dar în câteva luni sau ani“, consideră specialistul
 
Laura Maria Cojocaru spune că avem două posibilităţi de a trata suferinţele sufleteşti şi a le impedica să escaladeze în boli fizice: prin tratament medicamentos, însă acesta nu descarcă emoţiile, ci doar le inhibă, iar la un moment dat există marele risc ca acestea să recidiveze sub o formă sporită. În timp, organismul va deveni imun la tratamentul medicamentos şi prin psihoterapie putem identifica cauzele psihologice primare care au condus la această condiţie.
 
În accepţiunea specialistului, există cinci emoţii principale, foarte dăunătoare pentru organismul nostru, care la un moment dat se pot transforma în boli fizice, astfel:
 
Frica – o îngrijorare simţită în legătură cu un pericol real sau imaginar
“Persoanele care simt frică sunt tensionate, lipsite de curaj, deoarece simt vulnerabilitate interioară, sunt focalizate mai degrabă pe aşteptările celorlalţi decât pe ale lor, simt că nu se pot baza aproape pe nimeni şi nimic. Frica neprelucrată se manifestă la nivelul stomacului şi al rinichilor, zona lombară, uneori şi la nivelul gâtului dacă are legătură cu ceva ce vrem să spunem pentru că este important”, consideră psihologul Cojocaru.
 
Neiertarea  - apare ca o incapacitate de a merge mai departe, de a înţelege că oamenii sunt supuşi ”greşelii”
“Persoanele care nu iartă pe cei care le-au făcut rău au în minte faptul că, dacă îi iartă, este ca şi cum le-ar accepta şi încuraja comportamentul defectuos sau că răul produs nu se mai poate repara. Nu este vorba nici de acceptarea comportamentului, nici de încurajarea lui, ci de liniştea interioară personală, care decurge din eliberarea minţii de imaginea ”răufăcătorului”, de atenţia acordată propriei sănătăţi şi de direcţionarea minţii către căutarea de soluţii. Uneori da, un rău produs nu se mai poate repara concret pentru că nu putem da timpul înapoi, dar putem învăţa să ne bucurăm de viaţă în continuare făcând lucruri noi. Neiertarea slăbeşte sistemul imunitar şi aduce boala în general în întregul organism şi în mod particular, partea afectată este inima”, afirmă specialistul.
 
Furia – o încărcare emoţională spontană izvorâtă adesea dintr-un sentiment de neputinţă de a mai schimba ceva sau de a accepta o situaţie de viaţă
„Persoana furioasă se simte invadată de ceva sau cineva, se opune la anumite constrângeri venite de la o persoană sau situaţie, uneori se agaţă cu disperare de propriile convingeri, gândurile se amestecă, devin confuze. Atunci când descărcarea emoţională este reprimată sau exagerată, furia se manifestă adesea în planul fizic la nivelul ficatului, în special dacă are legătură cu critica celorlalţi, deoarece acest organ are rolul de a neutraliza. Se mai poate manifesta la nivelul capului, cefei şi picioarelor dacă are legătură cu neacceptarea, la nivelul stomacului dacă are legătură cu neputinţa, la nivelul mijlocului (spate) dacă are legătură cu lipsa de flexibilitate sau poate declanşa chiar infecţii în corp”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.
 
Nesiguranţa – apare atunci când ne lipsesc certitudinile (real sau imaginar) sau când ne pierdem încrederea în capacităţile noastre
“Persoanele nesigure (cu încredere scăzută în sine), pun totul sub semnul întrebării, rămân în tipare vechi de comportament şi gândire, pentru că au fost ”testate” de alţii, au o capacitate scăzută de discernământ şi caută confirmări de la ceilalţi pentru fiecare pas pe care-l fac. Nesiguranţa se manifestă în planul fizic la nivelul stomacului, genunchilor, gleznelor, coloanei vertebrale, umerilor, gâtului (daca este legată de credinţa că ar putea spune ”prostii”)”, consideră specialistul.
 
Ruşinea – declanşată de credinţa legată că părerea celorlalţi este decisivă pentru a fi validat ca om în toate aspectele vieţii
“Cei care trăiesc sentimente de ruşine simt că ceilalţi îi judecă, că nu sunt suficient de buni, puternici, inteligenţi, informaţi, etc. Prin această atitudine ei pun pur si simplu puterea lor interioară în mâinile celorlalţi. Ruşinea afectează pielea, stomacul, picioarele sau coloana vertebrală”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: