Când este indicată radioterapia în tratamentul cancerului. Medicii specialişti descriu cum decurge consultul

Când este indicată radioterapia în tratamentul cancerului. Medicii specialişti descriu cum decurge consultul

Medici radioterapeuţi din Constanţa: dr. Cristian Barbu şi dr. Cora Gache Sursa Facebook MedEuropa

Un studiu făcut de o clinică din Constanţa arată că doar jumătate dintre pacienţii care au nevoie de radioterapie ajung să facă acest tratament şi abia când este în stadiu terminal – ceea ce scade substanţial şansele lui la supravieţuire.

În România, 3 din 10 bolnavi de cancer au acces la servicii de radioterapie şi doar 5.000 de oameni dintre cei peste 46.000 pacienţi ajung la tratament – spun specialiştii de la MedEuropa, clinică de radioterapie din Constanţa. Cele mai frecvente tumori pentru care pacienţii ajung la radioterapie sunt cancerul mamar, ginecologic şi ORL. Cele trei tipuri reprezintă mai bine de jumătate dintre situaţii.

Ce spun medicii

Există trei metode principale de tratament ale cancerului: chirurgia (operaţia, intervenţia chirurgicală); radioterapia (tratamentul cu radiaţii ionizante, denumite în limbajul nemedical – raze); tratamentul medicamentos (chimioterapia sau terapia citostatica, terapia cu agenţi ţintiţi, hormonoterapia etc).

La radioterapie, prima etapă este reprezentată de consultaţia medicală. În cadrul acesteia, medicul radioterapeut efectuează examinarea clinică şi se asigură că are toate informaţiile despre pacient: rezultat histopatologic postoperator sau biopsia; analize de sânge recente; evaluări radio-imagistice: CT, RMN, PET-CT, ecografii; documentele medicale redactate de medicul chirurg, oncolog, hematolog etc.

Situaţiile cel mai des întâlnite, în care radioterapia paliativa este eficientă, sunt: metastazele osoase; metastazele cerebrale; compresiunea medulara (în care o tumoră apăsa pe măduva spinării, producând fenomene neurologice); compresiunea mediastinala (când o tumoră comprima structurile anatomice din mediastin).

„Scopul paliativ nu urmăreşte vindecarea bolii, ci ameliorarea unor simptome, cum sunt durerea şi dispneea. Obiectivul este îmbunătăţirea calităţii vieţii pacientului cu cancer. Tratamentul este, în general, de scurtă durată. Scopul curativ urmăreşte vindecarea bolii şi creşterea controlului local (împiedicarea apariţiei recidivei). Radioterapia cu intenţie curativa poate fi exclusivă, preoperatorie şi postoperatorie“, precizează experţii de la MedEuropa.

Pacienţii trebuie să fie conştienţi de efectele secundare ale oricărui tratament. Radioterapia folosită în cazurile de cancer de abdomen-pelvis poate să aibă efecte secundare, gravitatea lor ţinând de fiecare organism în parte. Se mai poate întâmplă să dispară menstruaţia la femei, iar bărbaţii să se confrunte cu disfuncţii erectile. Lipsă menstruaţiei poate fi temporară, însă există posibilitatea să nu se mai reia, dacă femeia are peste 40 de ani. Disfuncţiile erectile pot fi ameliorate cu tratamente hormonale specifice. 

Sursa Facebook MedEuropa 

„Ne dorim ca numărul pacienţilor care ajung să aibă nevoie de radioterapie paliativă să scadă printr-un acces rapid la servicii de calitate, ceea ce implică o diagnosticare precoce, o reţea de centre de radioterapie funcţională şi o colaborare eficientă între persoanele care gestionează un pacient oncologic. Radioterapia paliativă se foloseşte atunci când intenţia curativă a tratamentului a fost depăşită, adică noi nu mai putem să vindecăm acel pacient, în schimb putem să oferim o calitate a vieţii cât mai bună prin ameliorarea simptomatologiei cauzate de diversele determinări secundare, adică metastaze mai pe înţeles, care pot deveni simptomatice, pot cauza durere sau fracturi, dacă vorbim despre metastază osoasă. Noi, prin radioterapia paliativă, putem să prevenim aceste stări, astfel încât să aducem cât mai aproape aşteptările pacientului de realitate, ceea ce înseamnă calitatea vieţii”, afirmă dr. Radu Bogdan Daniel, medic specialist radioterapie.

Datele oficiale oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că în lume 40 de milioane de oameni au nevoie în fiecare an de paliaţie. Dintre aceştia, 39% sunt pacienţi cardiaci, 34% oncologici, 10% au boli pulmonare, 6% sunt pacienţi cu HIV/SIDA şi 5% diabetici. La nivel mondial, 86% dintre pacienţii care au nevoie de paliaţie nu beneficiază de aceste servicii.

„Un diagnostic pus târziu întârzie tratamentul şi întârzie vindecarea. Astfel, în cazul tumorilor metastazate sau în cazul tumorilor foarte avansate loco-regional, scopul radioterapiei devine din curativ paliativ. Aşadar, este de dorit o diagnosticare precoce pentru a fructifica şansa pe care ne-o oferă o radioterapie de calitate”, susţine dr. Cristina Beşelea, medic specialist radioterapie.

Cifrele arată că în ţara noastră sunt autorizate 41 de aparate de radioterapie, dintre care opt sunt de ultimă generaţie, 26 sunt noi, dar nu cu performanţe similare primei categorii, iar şapte sunt aparate vechi. Alte două sunt în curs de montare sau în procedură de autorizare.

Dată fiind indisponibilitatea tehnică frecventă a aparatelor vechi, România nu reuşeşte să asigure nici jumătate din necesitatea pe care o are populaţia în prezent. Un număr de 27 de judeţe nu au niciun aparat, iar cele mai multe dintre ele sunt concentrate în Bucureşti-Ilfov şi Cluj, adică 14 acceleratoare, respectiv 8.

Sud-estul ţării are acces doar la cinci aparate, în timp ce sud-vestul ţării se bazează doar pe judeţele Dolj şi Timiş, cu trei aparate în total.

„Pentru a face faţă cererii estimate în 2025, România ar mai avea nevoie de cel puţin 50 de acceleratoare performante. În prezent, sunt în curs de montare şi autorizare două astfel de aparate, achiziţionate prin Banca Mondială, cu care negocierile şi procedurile au durat mai bine de patru ani. În total, acordul cu Banca Mondială menţionează zece astfel de aparate. Aşadar, fără a lua în calcul intenţiile private, pacienţii români ar conta, în 2025, în cel mai optimist scenariu, pe 51 de aparate, unele dintre ele uzate fizic şi moral“, spun specialiştii. 

Asociaţia Europeană de Îngrijiri Paliative estimează că necesarul personalului medical dedicat îngrijirilor paliative este acoperit în proporţie de 52% în cazul tratamentelor care se fac în unităţile sanitare. Marea Britanie este singura cu un scor de 100%. Lituania, Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă, Slovenia, Cipru, România, Malta, Grecia, Portugalia şi Slovacia au obtinut un scor cuprins între 25 şi 50% la capitolul acoperirea serviciilor de îngrijire paliativă.

În lipsa unui registru al pacienţilor oncologici, se estimează că în România 80.000 de oameni află anual că suferă de o formă de cancer. Dintre aceştia, aproape două treimi primesc, la un moment dat, indicaţie de radioterapie - curativ ori paliativ. Potrivit GLOBOCAN, 62,5% dintre pacienţii oncologici trebuie să facă radioterapie. La un calcul simplu, putem aprecia că 40.000 de oameni au această necesitate. Estimările europene arată o tendinţă de creştere a numărului de cazuri cu o mie pe an, ajungându-se, în 2025, la 87-89.000 de pacienţi noi. Astfel, 43-45.000 de români vor avea nevoie de servicii de radioterapie.

Studiile de specialitate apreciază că un aparat performant, utilizat cu respectarea condiţiilor şi a protocoalelor terapeutice, nu poate trata mai mult de 500 de pacienţi anual. Prin urmare, România ar avea nevoie, în momentul acesta, de 80 de accelaratoare performante, fără să ne gândim la aspecte tehnice care le pot indisponibiliza temporar. 

Pe aceeaşi temă: 

Cancerul poate duce la pierderea temporară a părului. Care sunt sfaturile specialiştilor

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările