Campanie extremistă în Suedia la adresa cerşetorilor. O româncă a mobilizat comunitatea din Stockholm
0
Două graficiene din Suedia, Arina Stoenescu şi Sara Olausson, au iniţiat un curent de opinie care să contracareze campania electorală extremistă la adresa cerşetorilor români.
Cerşetorii români au ajuns miză electorală în campania pentru Parlamentul European. Un partid de extremă dreapta din Suedia, intitulat Democraţii Suediei (Sverige Demokraterna), foloseşte mesajul anti cerşetorie, pentru câştigarea voturilor.
„ESTE TIMPUL SĂ OPRIM CERŞETORIA ORGANIZATĂ PE STRĂZILE NOASTRE! POLITICIENII ALTOR ŢĂRI NU AU DREPTUL SĂ HOTĂRASCĂ PENTRU ŢARA NOASTRĂ!“, scrie cu majuscule pe afişele electorale. „La alegerile pentru Parlamentul UE poţi protesta!“, îi învaţă pe suedezi Jimmie Åkesson, liderul partidului Democraţii Suediei.
Partidul care luptă împotriva imigraţiei a reuşit să intre în Parlamentul Suediei în 2010, câştigând 5,7% din voturi. Cu 12.000 membri şi 20 mandate de parlamentari, extremiştii au şanse să repete performanţa şi în Parlamentul European, şi la alegerile suedeze din toamnă, dacă mesajul naţionalist va prinde la electorat.
Între timp, invazia cerşetorilor în ţara scandinavă constituie subiectul unor discuţii la nivel diplomatic între Suedia şi România.
Reacţia românească, cu sprijin suedez
O româncă stabilită în Suedia se luptă, însă, pentru a contracara mesajul agresiv transmis de naţionalişti. Arina Stoenescu (44 ani), grafician şi profesor de design grafic la Universitatea Södertörn din Stockholm, este revoltată de iniţiativa partidului extremist. „Campania lansată este tendenţioasă, fiind o aluzie directă la rromii care cerşesc în Suedia, pe străzile Stockholmului şi la gurile de metrou. Toleranţa şi solidaritatea aici sunt destul de puternice, dar din păcate în vremuri mai grele şi în ape tulburi se pescuiesc şi se adună forţe distructive“, se teme Arina.
Campanie electorală extremistă la adresa invaziei cerşetorilor din Suedia Foto Arina Stoenescu
Plecată din ţară în anii `80, artista îşi apără ţara de baştină şi oamenii săraci care ajung la mila străinilor. „Este vorba despre ignoranţă, sărăcie şi disperare. Mă opresc şi vorbesc cu femeile care cerşesc pe stradă, iar poveştile lor sunt cutremurătoare. Dacă nu ai şcoală, aici nu poţi să găseşti nimic de lucru. Sunt rromi din toate colţurile României: Iaşi, Bacău, Tulcea, Bucureşti, Piteşti, Ocna Mureşului, Aiud. O femeie din Aiud are 3 copii şi primeşte ajutor social 100 euro pe lună. Părinţii ei au venit în Suedia acum 10 ani, aşa a ajuns ea să cerşească pe străzile Stockholmului“, relatează Arina.
Spaţiul public a fost înţesat de afişele anti cerşetorie. Românca este indignată pentru că afişele sunt puse şi la metrou, în condiţiile în care transportul local din Stockholm este parţial finanţat de bani publici. „Mesajele crează o atitudine negativă faţă de un grup etnic şi propagă informaţii false. Mulţi suedezi protestează împotriva campaniei extremiste. Discuţiile pe tema rromilor continuă puternic în presa suedeză. Se discută şi de datoria României de a rezolva situaţia rromilor cu banii alocaţi de UE“, arată Arina Stoenescu.
Românca nu este singură în acţiunea ei. O are alături pe Sara Olausson, una dintre cele mai cunoscute graficiene de bandă desenată din Suedia, militantă cu o voce puternică în viaţa socială. Artista a creat un album BD în care redă povestea Feliciei, o româncă ajunsă pe străzile din Stockholm, care se împrieteneşte cu o suedeză. Povestea este inspirată din realitate. În octombrie 2013, în timp ce se îndrepta spre serviciu, Sara Olausson a văzut-o pe Felicia Iosif stand pe jos, cu o cană în faţă, cerşind.
Suedeza s-a aşezat pur si simplu pe jos lângă cerşetoare. Cu ajutorul Arinei care traducea, suedeza şi românca au început să stea de vorbă. „M-a introdus într-o realitate în care Felicia şi mulţi alţii ca ea trăiesc. Am înţeles umilinţa şi neputinţa, atunci când stai la cerşit. Asta m-a determinat să iau atitudine, să mă ridic şi să vorbesc despre asta, să fiu vocea celor care nu pot fi auziţi“, declară Sara Olausson.
Banda desenată intitulată „Felicia“, bazată pe memoriile Feliciei şi spusă prin imaginile Sarei, a fost lansată sâmbătă, la Festivalul internaţional de bandă desenată de la Stockholm. Protagonistele au fost prezente, iar confesiunea lor publică a impresionat audienţa. „Oamenii au ascultat povestea cu lacrimi în ochi. Felicia a fost foarte emoţionată. Îi este ruşine că «jobul» ei în Suedia este să apeleze la mila suedezilor“, mărturiseşte Arina, editorul albumului.
Împreună vom reuşi
Un sfert din tirajul albumului Sarei s-a vândut pe loc. Un procent de 10% din preţul de editură este donat în sprijinul activităţilor de ajutor local, în România. Banda desenată costă 79 coroane suedeze, adică 39 lei, şi poate fi procurată de la http://pionierpress.se/product/felicia/.
„Ideea unei benzi desenate cu implicare socială se doreşte a fi o replică la campania electorală a extremiştilor. Povestea Feliciei este începutul unei cărţi care va arăta situaţia migranţilor UE nevoiţi să cerşească în Suedia. Va prezenta totodată şi exemple de succes în soluţionarea acestui fenomen“, spune Arina Stoenescu.
Graficiana este convinsă că reacţia suedezilor va împiedica propagarea mesajelor extremiste. „Mă bucură că avem răspuns pozitiv şi susţinere din partea comunităţii. Nu cred că extremiştii vor fi votaţi să intre în Parlamentul UE şi sper nici în cel suedez. Împreună trebuie să fim puternici“, este credinţa Arinei Stoenescu.
Vă mai recomandăm
Casa cu poveşti Harap Alb sau Disneyland de România. Locul în care basmele copilăriei prind viaţă
FOTO 1 Mai cu vikingi. Noaptea Valpurgiei, sărbătoare printre vamaioţii Suediei
Se încarcă comentariile...
