Biserica din Năvodari salvată de la demolare îşi serbează astăzi hramul - „Sfânta Cuvioasă Parascheva“
0
Biserica cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva“ a cărei construcţie a început în perioada comunistă îşi serbează astăzi hramul.
Pe 13 octombrie, pe străzile din Năvodari a avut loc o procesiune religioasă cu icoana Sfintei Cuvioase Parascheva, considerate a fi ocrotitoarea oraşului.
Biserica cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva“ a fost în centrul unei revolte populare, mai puţin cunoscute. În anii ‘80, într-o vreme în care lăcaşurile de cult erau dărâmate unul după altul, primarul şi preotul din Năvodari au pornit cel mai nebunesc proiect: acela de a construi o nouă biserică.
Omenii care fuseseră aduşi din toată ţara în „centrul muncitoresc“ Năvodari se rugau într-un grajd cu turlă. Aici a îmbrăcat pentru prima dată straie preoţeşti părintele Vasile Vasile, de 63 de ani. Era tânăr şi putea să ducă o viaţă tihnită la Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi, acolo unde era diacon. Dar nu era de ajuns. Simţea o chemare de apostolat. „Le-am cerut înalţilor să mă lase să plec la Năvodari. Ei mi-au spus că acolo, unde vreau eu să mă duc, nu este biserică, dar asta m-a făcut cu atât mai mult să-mi doresc să fiu acolo. «O să fac eu acolo biserică» le-am spus atunci“, îşi aminteşte părintele. Şi a plecat.
Nu s-a speriat atunci când a văzut cu propriii ochi grajdul cu turlă, acolo unde oamenii veneau să se cunune în faţa lui Dumnezeu, să-şi boteze copiii sau doar să aprindă o lumânare în amintirea sufletelor pierdute.
Într-o bună zi a bătut la uşa primarului Năvodariului Ion Bujgoi, acum în vârstă de 71 de ani. Cel care conducea destinele oraşului era, firesc, membru de partid. Dar preotul şi-a zis că poate este un om cu frica lui Dumnezeu şi aşa cum a făcut mii de locuinţe pentru oameni, şi parcuri şi a amenjatat spaţii pentru magazine, poate îl va susţine şi să ridice şi un lăcaş de cult.
Povestea construirii bisericii este încă vie în mintea fostului primar. „Într-o zi a venit la mine preotul paroh. Părea destul de încurcat şi nu ştia cum să abordeze problema pentru că nu ştia care va fi poziţia mea ca primar comunist, având în vedere faptul că atunci se făcea multă propagandă pentru atesism“, începe să depene amintiri Ion Bujgoi.
BISERICA STRĂMUTATĂ DIN MAMAIA SAT
Primarul s-a arătat încântat însă de idee şi a spus că îl sprijină. Apoi, a început să caute soluţii. O biserică nu se putea ridica, pur şi simplu. „Am fost foarte norocoşi, pentru că exact în acea perioadă, urma să se radă de pe faţa pământului localitatea Mamaia Sat, întrucât Nicolae Ceauşescu dorea să construiască acolo un hipodrom, pe care să-l închirieze la nemţi în vârful de sezon de pe Litoral“. „Conform Decretului 62/ 1988, se permitea strămutarea caselor din Mamaia Sat în Năvodari. Acolo era şi o bisericuţă şi am zis să uzităm de acest decret şi să spunem celor care ne-ar fi întrebat că avem tot dreptul să construim un nou lăcaş de cult, pentru că, de fapt, nu facem decât să o strămutăm pe cea din Mamaia Sat“, îşi aminteşte Ion Bujgoi.
Apoi, primarul şi părintele au redactat mai multe adrese către forurile competente în domeniu, solicitând autorizaţie de construire, pentru a fi acoperiţi.
Lucrările la biserică au început pe data de 14 octombrie 1988. Banii necesari pentru realizarea Casei Domnului au fost donaţi de enoriaşi.
SECRETARII DE JUDEŢ AU PUS CRUCE BISERICII
Construcţia bisericii a continuat şi iarna, fără ca cineva să se intereseze de soarta ei, însă prin primăvară, cam de Florii, îşi aminteşte preotul, a început prăpădul. Ce s-a întâmplat ne explică fostul primar. Prin zonă apăreau tot felul de personaje, care dispăreau la fel de suspect. În toamnă, a avut loc un prim control. „Inginerul Dumitru Mitran, om adus chiar de mine în Primărie, care se ocupa de arhitectură şi sistematizarea teritoriului, a făcut un «control» la şantierul bisericii pe 26 septembrie 1989 şi apoi a întocmit un referat.
A urmat al doilea control, de data asta făcut de o echipă în frunte cu secretarul judeţean Dan Iulian Drăgan. În urma controlului s-a întocmit o notă pe care a semnat-o secretarul Consiliul Popular Orăşenesc Năvodari, Stelian Duţu şi Dumitru Mitran“. De menţionat este faptul că Stelian Duţu a fost preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa în perioada 1996 – 2004.
Cei doi constataseră „cu stupoare“ că în Năvodari se construieşte o biserică fără autorizaţie, lucrările fiind în stadiu avansat. Zidurile erau înălţate de aproximativ doi metri. Stelian Duţu a redactat la scurt timp o decizie pentru demolarea construcţiei de 360 metri pătraţi. „Eu am refuzat s-o semnez, însă imediat a început ancheta“, îşi aminteşte fostul primar.
„Păzeam biserica zi şi noapte“
Ancheta la biserica de pe strada Constanţei se făcea pe două fronturi: şi de la partid şi de la consiliul orăşenesc şi judeţean. Primarului Bujgoi i se reproşa inclusiv faptul că a făcut cunoscut preotului prevederile Decretului de strămutare a bisericii din Mamaia Sat, act pe baza căruia preotul începuse construcţia bisericii.
„M-au anchetat mai mult timp şi voiau să le zic de unde are preotul banii pentru ridicarea bisericii şi de ce am permis construirea ei. În cele din urmă m-au demis. Dar bine că nu m-au legat“, glumeşte primarul când îşi aminteşte de acele vremuri. Aceste evenimente se întâmplau în octombrie 1989. „Le-am spus că eu sunt ales şi nu mă pot destitui după bunul lor plac, dar nu am avut cu cine să mă înţeleg. Nu ştiu nici acum dacă m-au exclus sau nu din partid. Eu am şi acum pe acasă carnetul de membru de partid“, spune Ion Bujgoi.
Se simte însă cu conştiinţa împăcată şi este mândru de tot ceea ce a reuşit să realizeze în Năvodari. Drept mulţumire, oamenii îl ascultau orbeşte. Aşa s-a întâmplat şi în ziua când toţi tovarăşii de la Constanţa au venit la Năvodari pentru a vedea cu ochii lor cum construcţia bisericii începute cade sub buldozere. „Le-am spus oamenilor aşa: când ne apropiem cu toţii de biserică, voi să aruncaţi cu pietre în noi. Şi oamenii aşa au făcut. Cei de la partid mi-au spus că eu i-am pus să facă asta, dar nu au avut cum să demonstreze“. În prezent, Ion Bujgoi este mediator şi evaluator de risc în securitate şi sănătate în muncă.
Răzbunarea nu l-a privit doar pe primar, ci şi pe preot, care a fost exilat la Cernavodă. Enoriaşii au păzit biserica zi şi noaptea de furia celor care veniseră s-o facă una cu pământul şi au ieşit cu piepturile goale în faţa buldozerelor.
După Revoluţie, s-a reluat construcţia bisericii, care s-a finalizat în anul 1992.
Vă mai recomandăm:
Taina luminii din noaptea de Înviere. De ce mâncăm pască şi ouă roşii în ziua sfântă de Paşti
Sirian botezat întru Hristos. Povestea lui Molo, musulmanul care a devenit creştin la 58 de ani
Se încarcă comentariile...
