Artiştii români îşi cer banii de la patronii de localuri care difuzează muzică ambientală. „Pentru unii, drepturile de autor sunt foarte importante“
0Reprezentanţii Centrului Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM) atrag atenţia operatorilor economici români care folosesc muzica în scop ambiental că au obligaţia legală de a plăti drepturi de autor care vor merge către artişti.
Conform Legii 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe, din domeniul comunicării publice, orice agent economic care utilizează muzica în scop ambiental (audio/video), indiferent de sursă sau mijloace tehnice folosite, este obligat să plătească drepturile de autor.
Astfel, în cazul restaurantelor, barurilor, cafenelelor sau sălilor de jocuri, această taxă este de 38 de lei lunar (audio) şi 19 lei lunar (video). Hotelurile vor plăti şi ele, în fucncţie de numărul de stele şi camere, începând cu 52 de lei lunar (audio) şi 52 de lei lunar (video), ajungându-se la o valoare de244 lei lunar (audio şi video) în cazul hotelurilor de 5 stele. Sume mai mari trebuie să achite cluburile (500 de lei lunar).
Conform datelor prezentate de Ştefan Gheorghiu, directorul general al CREDIDAM, 55% din cei aproximativ 3.000 de agenţi economici din judeţul Constanţa care ar avea obligaţia de a plăti drepturi de autor, nu deţin licenţă sau au întârzieri la plată pentru difuzarea muzicii.
„Deşi procedura de obţinere a autorizaţiei pentru difuzarea fonogramelor şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual este una simplistă, iar remuneraţiile percepute sunt derizorii, majoritatea societăţilor continuă să nu plătească drepturile de autor, riscând o amendă cuprinsă între 3.000 şi 30.000 de lei”, mai spune Gheorghiu.
Interpretul de muzică populară Gheorghe Turda, membru în conducerea CREDIDAM, a precizat că îl doare sufletul când vede patroni care nu-şi fac datoria faţă de artişti, „deoarece noi existăm prin aceste plăţi. Nu trăim neapărat din aceşti bani, dar este dreptul nostru. De ce să nu-l cerem în societate?”
Gheorghe Turda, Ştefan Gheorghiu şi Kamara, reprezentanţi ai CREDIDAM FOTO Călin Gavrilaş
Un alt reprezentant al CREDIDAM, Kamara Ghedi, a spus că plata drepturilor de autor pentru artiştii difuzaţi este o obligaţie a agentului economic, la fel cum este o obligaţie plata curentului electric, al telefonului sau a apei. „Aşa funcţionează o societate. Este un respect faţă de munca unor oameni. Pentru unii artişti drepturile de autor sunt foarte importante”, a mai spus Kamara.
Pe litoralul românesc, acolo unde campania de informare a firmelor se desfăşoară în aceste zile, conducerea CREDIDAM susţine că cei mai rău-platnici sunt reprezentanţii cluburilor, hotelurilor şi barurilor.
În anul 2017, tot la nivelul judeţului Constanţa, poliţia a sancţionat contravenţional 44 de firme pentru comunicare publică, fără autorizarea sau consimţământul titularului drepturilor, a operelor ori a produselor purtătoare de drepturi conexe, amenzile totalizând 274.000 de lei.
În momentul de faţă, Centrului Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi are peste 600 de procese în întreaga ţară cu agenţi economici care refuză să plătească aceste drepturi de autor sau au mari întârzieri la plată.
Conform oficialilor CREDIDAM, în 2017, cuantumul drepturilor de autor primite de un artist prin intermediul acestei instituţii s-a ridicat la câteva zeci de mii de euro.
Pe aceeaşi temă:
De ce a întors preşedintele în Parlament Legea drepturilor de autor
Câţi bani încasează Delia, Connect-R şi Alex Velea din drepturile de autor, potrivit CREDIDAM
Se încarcă comentariile...
