Armata Română în impas. Cum a fost posibilă prăbuşirea a două aparate de zbor în mai puţin de o oră - experţi

Armata Română în impas. Cum a fost posibilă prăbuşirea a două aparate de zbor în mai puţin de o oră - experţi

Cei 8 militari morţi în prăbuşirea din Dobrogea Sursa MApN

Experţi în aviaţie, de la Constanţa, consultaţi de „Adevărul“ consideră că prăbuşirea aparatelor de zbor a fost cauzată de factori diferiţi. În cazul MiG 21 LanceR, cea mai plauzibilă variantă este că s-a prăbuşit din cauza unor defecţiuni tehnice, în timp ce elicopterul IAR 330-Puma a căzut din cauza vremii nefavorabile, dublată de tensiunea în care echipajul a pornit în căutarea avionului dispărut.

Ştiri pe aceeaşi temă

Catastrofa fără precedent din Armata Română petrecută pe timp de pace, în contextul războiului Rusia-Ucraina, pare de domeniul incredibilului. Două aparate de zbor, un avion de vânătoare MiG-21 LanceR şi un elicopter IAR 330-Puma, s-au prăbuşit în seara de miercuri, 2 martie 2022, în aceeaşi zonă, Cogelac-Gura Dobrogei, la circa 15 kilometri de Aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanţa. 

Specialiştii în aviaţie sunt de părere că avionul de vânătoare MiG-ul 21 LanceR s-a prăbuşit din cauza unor defecţiuni tehnice, iar elicopterul IAR 330-Puma a căzut din cauza condiţiilor meteorologice dublate de tensiunea în care echipajul a pornit în recuperarea avionului dispărut de pe radar.

Ei au ajuns la această concluzie ştiind exact cum funcţionează cele două tipuri de aparate de zbor şi ce „palmares“ au în materie de catastrofe. Este de reţinut că MiG-ul nu este afectat de jivraj (stratul de gheaţă care se depune pe aparatul de zbor la temperaturi scăzute), deoarece are un altfel de sistem de încălzire şi protecţie. 

„La elicopter sigur a fost jivraj, care a dus la scăderea puterii motoarelor, a luat prin surprindere echipajul, care şi-aşa era în condiţii de stres, pe timp de noapte, pe vremea proastă, pe un teren foarte accidentat“, este opinia acestora.

„Oricât de precisă ar fi prognoza meteo, surprizele apar la tot pasul“

Dobrogea are o vreme schimbătoare şi un relief variat, plecând de la cota zero a Mării Negre şi urcând până în zona muntoasă din nordul regiunii. Zona Cogealac-Gura Dobrogei are văi şi dealuri, drumuri şerpuite şi stânci, presărate de ape. Aici sunt instalate parcuri eoliene datorită vântului sălbatic care suflă în Dobrogea tot timpul anului. „Pleci de la Kogălniceanu pe soare, spre Hârşova, şi la Crucea, în vale, te trezeşti cu ceaţă. Oricât de precisă ar fi prognoza meteo, surprizele apar la tot pasul“, afirmă piloţii militari. 

MiG 21 LanceR foto: Forţele Aeriene Române
 
Elicopter IAR 330 Puma foto: Forţele Aeriene Române 

Orice zbor începe cu consultarea situaţiei meteo, transmisă şi actualizată în timp real de staţiile meteo zonale, dedicate. Fiecare pilot îşi scoate informarea meteo (metar, în limbaj de specialitate), care este esenţială în planul pentru misiune, astfel că toate elementele meteorologice de pe traiectul de zbor (vizibilitate, temperatură, vânt, nori, presiune atmosferică, umiditate etc) sunt cunoscute dinainte, în amănunt, precum şi prognoza de evoluţie meteorologică.

Condiţii speciale de zbor

Zborul din seara de miercuri, 2 martie 2022, din Dobrogea era într-adevăr unul în condiţii speciale – dată fiind vremea nefavorabilă, cu temperaturi care coborâseră spre îngheţ, după zile şi nopţi în şir de viscol şi Cod portocaliu. Totuşi, avioanele s-au ridicat de la sol, aşa cum fac de la intensificarea activităţii NATO în România. Pentru elicopter, misiunea era aproape imposibilă, astfel că nici calitatea, şi nici performanţele dotării aviatice româneşti nu au permis salvarea sau reperarea rapidă a aparatelor prăbuşite.

Ideea ca avioanele să fi fost atacate, fie şi de la distanţă, de forţele ruseşti, este considerată „hazardată“, „bazaconie“ - ba chiar „exclusă“. „Amplasarea unui dispozitiv de bruiaj - care este de dimensiuni considerabile - nu poate fi făcut fără să fie observat, iar ţările aliate ar fi ştiut asta cu siguranţă“, a fost concluzia acestora. 

Generalul de brigadă Constantin Spînu, şeful Direcţiei Informare şi Relaţii Publice din MApN, exclude orice legătură între cele două accidente aviatice şi situaţia din Ucraina, ţară aflată în plin război cu Rusia.

Aviatorii de la Constanţa consideră că eroarea iniţială a numărului de victime este o greşeală de comunicare plecată din interior. „Imposibil să nu ştii câţi oameni ai la bord. Şi la o cursă low cost sunt toate datele cu cei care urcă în avion. Dar aici, de la bază până la minister s-au pierdut datele pe drum“, arată piloţii.

Seara fatidică din 2 martie 2022

MiG-ul 21 LanceR era de la Baza Aeriană 86 Feteşti şi plecase într-o misiune de patrulare deasupra Dobrogei, decolând la ora 19.50 de la Baza Aeriană 57 de la Kogălniceanu. Zbura în formaţie cu alt MiG-21 LanceR de la Feteşti. În scurt timp a pierdut însă legătura radio cu turnul de control, iar la ora 20.03 a dispărut de pe radar între localităţile Cogealac şi Gura Dobrogei. Localnicii au relatat bubuituri puternice şi lumină ca de foc în zona prăbuşirii avionului.

La ora 20.21, elicopterul IAR 330-Puma de la Baza Aeriană 57 Kogălniceanu a plecat în căutarea sa. După 20 minute, însă, şi acesta dispărea de pe radar. Pilotul raportase condiţii de vreme rea şi primise acceptul pentru întoarcerea la bază.

Elicopterul s-a prăbuşit la Gura Dobrogei, la doar 11 kilometri de aerodromul Kogălniceanu. Toţi cei şapte oameni de la bord au murit. Pe lângă cei cinci aviatori, membri ai echipajului standard, urcaseră în elicopter şi 2 scafandri de la Divizionul 176 Nave Scafandri de Mare Adâncime, detaşaţi la Kogălniceanu pentru misiuni. În zona în care dispăruse avionul MiG-21 LanceR sunt şi lacuri, astfel că putea fi necesară prezenţa scafandrilor.

Elicopterul prăbuşit, în flăcări, a fost găsit primul de către forţele de intervenţie, iar avionul, abia după câteva ore de căutări. Iniţial, Ministerul Apărării Naţionale a comunicat că sunt cinci militari morţi în elicopter, ca apoi să specifice că sunt şapte. În total, opt militari de la Forţele Aeriene şi de la Forţele Navale Române au pierit în dezastru. 

Elicopterul IAR 330 Puma a luat foc în urma impactului - captură video
 

Cine sunt cei opt militari morţi în tragedia aviatică

Avionul MiG 21 LanceR era pilotat de căpitanul Costinel Iosif Niţă (31 ani), din Caracal, Olt, căsătorit şi fără copii. Din 2014 era în Escadrila 861 Aviaţie Luptă în Baza 86 Aeriană de la Borcea, Feteşti, Ialomiţa şi acumulase peste 570 ore de zbor, dintre care 420 pe MiG-21 LanceR. Directorul Liceului Teoretic „Mihai Viteazul“ din Caracal, al cărui elev a fost Costi, cum îl alintau colegii, spune că acesta şi-a dorit cu ardoare să devină pilot. „A terminat în 2010, la Mate-Info, un copil foarte bun, foarte jovial, pus pe şotii. În clasa a XII-a era înnebunit, nu vedea în faţa ochilor decât pilot-pilot-pilot! Ăsta era visul lui”, a spus prof. Liviu Mitroi.

În elicopterul IAR-ul 330-Puma, specializat în căutare şi salvare pe uscat şi pe mare, se aflau şapte militari. Pilot şi comandant era locotenent-comandor Florin Bogdan (41 ani), angajat MApN din 2003. Avea la activ peste 1.500 ore de zbor, era căsătorit şi avea trei copii.

Copilot era locotenentul Sorin Pătraşcu (27 ani), din Argeş, angajat din 2016, cu 500 ore de zbor. El îşi dona constant o parte din salariu pentru copiii cu boli grave.

În elicopter se afla şi maistrul militar Gelu Banu (53 ani), angajat din 1993. Avea la activ peste 1.700 ore de zbor, era căsătorit şi avea doi copii.

Caporalul Cătălin Lateş (29 ani) era operator căutare-salvare. Se angajase în MApN anul trecut. Era căsătorit şi avea doi copii.

Sergentul Ionuţ Marinescu (44 ani) era personal de însoţire medico-sanitar, angajat din 2021. Era căsătorit şi avea un copil. 

Maistrul militar cls. II Sergiu Bosoi (37 ani), din Medgidia, era scafandru marin, salvator pe mare, angajat din 2005. Era specializat în rachete navale şi antiaeriene.

Maistrul militar cls. I Vlad Carp (39 ani) era scafandru marin, salvator pe mare. Era căsătorit şi avea un copil. Vlad era fiul unui erou-martir al Revoluţiei din Decembrie 1989. Tatăl său, Vasile Carp, era militar şi a murit împuşcat în cap în ziua de 24 decembrie 1989, în Constanţa, la vârsta de 37 ani. Vlad a îmbrăţişat cariera militară şi a murit în condiţii la fel de tragice, la vârstă apropiată de cea a tatălui său. Mama lui Vlad, profesoara Maria Carp, a trăit să vadă cum istoria tragică se repetă în familia sa.

Vlad Carp şi tatăl său, Vasile Carp, mort la Revoluţie Sursa Forţele Navale / Arhivă personală 
 
 

Vă recomandăm să mai citiţi:  

 
 
 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările