FOTO Românii luminaţi de la malul mării. Anghel Saligny a garantat cu viaţa rezistenţa Podului de la Cernavodă, iar Nicolae Georgescu-Roegen a creat Teoria Bioeconomiei

FOTO Românii luminaţi de la malul mării. Anghel Saligny a garantat cu viaţa rezistenţa Podului de la Cernavodă, iar Nicolae Georgescu-Roegen a creat Teoria Bioeconomiei

Portul Constanţa, supapa economiei gândite de înaintaşii noştri

Doi oameni de ştiinţă români au dăruit Constanţei şi lumii întregi operele lor de căpătâi, fără de care nu ne-am imagina prezentul.

Ştiri pe aceeaşi temă

Anghel Saligny este reperul României în revoluţia construcţiilor, deoarece soluţiile tehnice ale faimosului inginer sunt viabile şi acum, la mai bine de un secol de la aplicare.

Saligny s-a născut la 19 aprilie 1854, Şerbăneşti, judeţul Galaţi, fiu al unui pedagog francez din Alsacia, stabilit în România. A studiat în Germania, contribuind la realizarea unei căi ferate, dar întreaga activitate şi-a dedicat-o ţării.

Specializat în lucrări de anvergură, cum ar fi căi ferate, poduri şi silozuri, inginerul Anghel Saligny şi-a legat numele indestructibil – la propriu şi la figurat – de Constanţa. El a unit Dobrogea de restul ţării-mamă înainte de anii 1900, prin construcţia Podului de la Cernavodă, care acum îi poartă numele.

Cum negocierile cu Gustave Eiffel eşuaseră, Statul român i-a încredinţat lui Anghel Saligny măreţul proiect.

Lucrările au durat 5 ani (1890-1895), după proiectul lui Saligny. Inaugurarea a avut loc la 14/26 septembrie 1895, într-o festivitate grandioasă la care a participat Regele Carol I. Este legendară metoda prin care specialiştii, în frunte cu inginerul Anghel Saligny, au garantat rezistenţa podului.

„După ce s-a bătut ultimul nit, un nit de argint, s-a zidit documentul inaugurării şi s-a celebrat serviciul religios. Un prim convoi de încercare, format din 15 locomotive grele, a trecut peste pod cu o viteză de 60 km/h. A urmat un al doilea tren rezervat oaspeţilor, cu o viteză de 80 km/h. În acest timp, Anghel Saligny a stat alături de şefii echipelor de muncitori care lucraseră la execuţia podului, într-o şalupă sub pod, pentru a garanta rezistenţa podului“, scriu cronicarii vremii.

Podul peste Dunăre are o deschidere centrală de 190 metri şi 4 deschideri de 140 metri, alături de un viaduct cu 15 deschideri de 60 metri. Se află la 30 metri peste nivelul apelor mari ale Dunării. Podul peste Braţul Borcea cuprinde 3 deschideri de câte 140 metri şi un viaduct cu 11 deschideri de 50 metri.

Cu rampele de acces, cei 4087,95 metri de poduri formau la acea vreme cel mai lung pod din România si al doilea ca lungime din Europa. Podul a fost folosit până în 1987, când a fost constituit un pod nou, alături de cel vechi, care a fost dezafectat.

Geniul lui Anghel Saligny s-a manifestat şi în Portul Constanţa, o altă capodoperă monumentală lăsată moştenire generaţiilor de români. Lucrările de construcţie au început în septembrie 1896 după proiectul inginerului I.B. Cantacuzino şi au fost continuate cu modificările propuse de inginerii Gheorghe Duca şi Anghel Saligny. În 1899, conducerea lucrărilor portuare a fost preluată de Saligny.

Până în 1909, când a fost inaugurat oficial Portul Constanţa, s-au efectuat lucrări de dragaj, au fost ridicate digul de larg, cel de intrare, cel de sud şi cheurile, au fost construite 6 bazine, rezervoarele de petrol şi silozurile. Toate sunt în picioare şi astăzi.

Pionier al ingineriei naţionale şi mondiale, Anghel Saligny s-a stins din viaţă în iunie 1925, la Bucureşti.

Alt geniu al ştiinţei româneşti este Nicolae Georgescu-Roegen (1906-1994), considerat părintele Bioeconomiei. Matematicianul a studiat la Bucureşti, apoi la Sorbona, devenind profesor la Universitatea Bucureşti, apoi în Statele Unite ale Americii, Geneva şi Strasbourg.

Capodopera sa este Teoria Bioeconomiei (1971), care îmbină două ştiinţe aparent diferite: Economia şi Ecologia.

Cercetătorul român a demonstrat că economia nu poate progresa fără să ţină cont de mediu, iar mediul poate fi îmbunătăţit datorită economiei – o teorie revoluţionară pe care se bazează astăzi societatea modernă.

Regimul comunist l-a determinat să îşi părăsească ţara, dar Nicolae Georgescu-Roegen şi-a dorit să se întoarcă pentru vecie în România sa natală. Academicianul odihneşte la Cimitirul Bellu din Bucureşti. „A trecut în nefiinţă chiar pe când se pregătea să vină la Constanţa, pentru a primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Ovidius“, scrie profesorul Ion Faiter în Monografia Colegiului Naţional Mircea cel Bătrân Constanţa.

Anghel Saligny, pionier al ingineriei româneşti şi mondiale FOTO wikipedia.org

Imagini din aceeasi galerie
  • Anghel Saligny, pionier al ingineriei româneşti şi mondiale FOTO wikipedia.org
  • Statuia lui Anghel Saligny străjuieşte intrarea în Portul Constanţa FOTO wikipedia.org
  • Podul de la Cernavodă - garantat de constructor printr-o metodă impresionantă FOTO Adevărul Constanţa
  • Podul de la Cernavodă poartă numele inginerului Anghel Saligny FOTO Agerpres
  • Silozurile din Portul Constanţa - realizată de Anghel Saligny FOTO Adevărul Constanţa
  • Fosta Gară Maritimă a Constanţei, actualmente sediul Adminitraţiei Portuare FOTO Adevărul Constanţa
  • Portul Constanţa, realizarea înaintaşilor noştri care au visat la România modernă FOTO Administraţia Porturilor Maritime Constanţa
  • Nicolae Georgescu-Roegen FOTO wikipedia.org
  • Nicolae Georgescu-Roegen FOTO wikipedia.org
  • Mediul şi industria - îngemănate de teoria lui Nicolae Georgescu-Roegen FOTO Adevărul Constanţa
  • Coexistenţa mediului cu economia, în Constanţa natală a cercetătorului Nicolae Georgescu-Roegen FOTO Adevărul Constanţa
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările