Ancheta care ar putea bloca proiectul de lărgire a plajelor româneşti. Descoperirea făcută de procurorii DNA

Ancheta care ar putea bloca proiectul de lărgire a plajelor româneşti. Descoperirea făcută de procurorii DNA

Lucrări de lărgire a plajelor foto. ABADL

Unul dintre cele mai mari proiecte pe care România le derulează, „Protejarea şi reabilitarea zonelor costiere – Faza a II-a”, este îngreunat în acest moment de o anchetă DNA. Apele Române, beneficiarul proiectului, nu exclude posibilitatea ca lucrările să fie stopate.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Protejarea şi reabilitarea zonelor costiere – Faza a II-a” este un proiect cu o valoare de 841.118.736 de euro, contribuţia Uniunii Europene, prin Fondul de coeziune, fiind de 602.743.199 de euro. Lucrările de lărgire a plajelor în zona Mamaia şi Mamaia Nord au început încă din toamna anului trecut.

Reprezentanţii Apelor Române spun că România va câştiga, după implementarea investiţiei, circa 226,12 hectare de plaje noi: Mamaia - 53 de hectare, Eforie - 33 de hectare, Costineşti - 16 hectare, Olimp – 32 de hectare, Neptun/Jupiter - 30 de hectare, Aurora/Venus/Balta Mangalia - 37 de hectare, Saturn/Mangalia - 20 de hectare, 2 Mai - 4,5 hectare şi Agigea - 6.300 de metri pătraţi.

În trei luni de la începerea lucrărilor, în staţiunea Mamaia au apărut 30 de hectare de plaje noi. Doar că, la mijlocul lunii februarie, DNA a început o investigaţie şi a blocat accesul navei de dragare într-un perimetru situat la aproximativ 2 mile de plaja Modern. Procurorii verifică modul în care s-a realizat cercetarea arheologică marină şi descărcarea arheologică deoarece au descoperit posibile vestigii arheologice.

Atât DNA, cât şi Apele Române nu au comunicat oficial, până la această oră, care este obiectul concret al investigaţiei. Se ştie doar că procurorii au cerut Căpităniei Zonale Constanţa să blocheze accesul navei de dragare (cea care extrage nisip din larg) într-un perimetru din zona Modern. Platforma continentală a litoralului românesc a Mării Negre este, conform legii, monument istoric.

În cazul perimetrului investigat, cercetarea şi descărcarea arheologică cădea în sarcina antreprenorului (olandezii de la firma Boskalis), spun cei de la Apele Române. Cătălin Creţu, reprezentantul acestei companii, ne-a declarat doar că în momentul de faţă există „un perimetru restricţionat de lucru”. „Vom continua lucrările până când se epuizează resursa. Nu ştim dacă lucrările de eroziune costieră influenţează ancheta”, a spus Creţu.

                Lucrări de lărgire a plajelor foto: ABADL

Cum se realizează o cercetare arheologică acvatică

Glicherie Caraivan este specialist în geologie marină, geomorfologie şi sedimentologie costieră, stratigrafia Cuaternarului superior şi schimbări climatice la Marea Neagră, întocmirea hărţilor sedimentologice marine, geoarheologie marină şi costieră.

El spune că cercetarea arheologică acvatică se face cu anumite instrumente: sonarul lateral şi batimetrie, care dau informaţii asupra configuraţiei suprafeţei fundului apei. Pentru o cercetare complexă, se foloseşte şi instrumentul numit sub botom profiler, care dă imagini sub fundul apei, pe vreo câţiva metri.

„După ce se fac aceste cercetări, arheologii pot să aprecieze dacă este sau nu ceva acolo. În cazul în care este, trebuie să apeleze la scafandri care să aducă mărturiile de pe fundul apei. După această etapă se apreciază de către arheologi şi se dă avizul de descărcare arheologică (Comisia Naţională de Arheologie), iar dacă este ceva interesant se sistează activitatea economică”, explică specialistul.

                          Lucrări de lărgire a plajelor foto: ABADL

DNA a găsit fragmente de lemn

DNA Constanţa a cerut celor de la Direcţia Judeţeană de Cultură (DJC) Constanţa să conserve „in situ” un perimetru din zona de larg din dreptul plajei Modern. În acest perimetru, procurorii spun că ar fi descoperit împrăştiate, pe o suprafaţă de 20 de metri pătraţi, fragmente de lemn care probabil aparţin unei epave.

Glicherie Caraivan explică faptul că locul unde sunt descoperite corăbii antice sunt perimetre mici. „O corabie romană sau grecească are cel mult 6 metri lăţime şi 24 de metri lungime. Cei care vin să dragheze pot să aibă bunul simţ să evite. Dacă se făcea o cercetare, chiar de suprafaţă, corpurile astea, epave dragate cu sculele lor (care sunt extrem de puternice), nu ar fi ieşit. Se găsesc pe plajă, deversate de ei, resturi de lemne. Era suficient să dea de gândit că este ceva acolo. Trebuia evitată zona respectivă, dacă se făcea cercetarea, dar sunt convins că nu s-a făcut”, spune acesta.

În acest moment, specialiştii de la DJC Constanţa nu ştiu despre ce fragmente de lemn este vorba, nu ştiu cum au fost ele descoperite de procurori în larg şi nu ştiu modul în care au fost conservate aceste fragmente de la momentul găsirii lor. Desigur, acestea trebuie analizate şi trebuie văzut dacă sunt sau nu vestigii arheologice care ar fi trebuit evidenţiate în momentul cercetării arheologice.

Vă recomandăm să mai citiţi:

DNA blochează unul dintre cele mai mari proiecte ale României. Descărcarea arheologică pentru lărgirea plajelor, în atenţia procurorilor

Lunea şi joia, zile de şpagă. Cum îşi „lua partea“ şeful Poliţiei Eforie de la fraţii Rivera Dumitru ca să asigure protecţia comerţului de pe plajă



 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările