ANALIZĂ România, echilibristică pe axa Moscova-Ankara. Cât de apărată este ţara noastră în cazul unui război
0Între doi adversari istorici, Rusia şi Turcia, care şi-au disputat supremaţia în Balcani şi mai ales asupra Mării Negre, România are un rol strategic în securitatea întregii Europe şi în păstrarea balanţei pe plan mondial. Experţii sunt de părere că ţara noastră trebuie să se apere, în primul rând, de nerespectarea termenilor impuşi de parteneriatele strategice care ne asigură liniştea.
Cu amplasarea scutului antirachetă de la Deveselu, sporirea trupelor NATO de la Mihail Kogălniceanu şi intensificarea exerciţiilor militare din Marea Neagră la care participă efective-record (peste 40.000 militari din 20 ţări), România se poate considera „apărată“ - în opinia militară sau „ţintă“ a unor eventuale atacuri - în opinia oamenilor de rând.
Dar până la încleştarea coloşilor SUA şi Rusia, există un conflict istoric de care România a fost afectată mereu de-a lungul timpului - între Rusia şi Turcia, foste imperii care şi-au disputat influenţa în Balcani. Verticala care uneşte cele două capitale Moscova şi Ankara taie Marea Neagră, iar ultimele evenimente (atacul de la metroul din Sankt Petersburg, vasul cu oi din România care a scufundat în Bosfor nava-spion rusească) a făcut iar ca pe deasupra capului nostru să fie trimise săgeţi dinspre Moscova spre Ankara şi înapoi.
În acelaşi timp, comandantul Armatei SUA în Europa, general-locotenentul Ben Hodges, recomandă României să investească în echipamentul militar dacă vrea securitate, pentru că dotarea armatei noastre a rămas de pe vremea Pactului de la Varşovia.
Cât de sigură este perspectiva în România? „Dacă ne respectăm angajamentele faţă de partenerii strategici, este destul de sigură“, sunt de părere analiştii.
Chifu: „România, în linia a treia de risc pe flancul estic“
Iulian Chifu, preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning Bucureşti, consideră că România este în linia a treia de risc al flancului estic, după Ucraina şi Ţările Baltice, pericolul iminent fiind în alte părţi ale lumii. „Este un set de conflicte calde care vor răbufni pe rând, cu imprevizibilitatea care trece de la Putin şi Trump şi viceversa. Se pregătesc conflicte în Coreea de Nord, Siria, Ucraina, Libia, Egipt, Yemen, Iran, China. Actualmente, Rusia şi-a masat trupele la graniţa cu Coreea de Nord, urmează Siria. Dar Rusia are probleme interne, economice, mult mai mari decât cele externe“, arată Chifu.
„România este apărată dacă se apără“
Fostul consilier prezidenţial pe Securitate şi Politică Externă (2011-2014) caracterizează relaţia Rusia-Turcia ca fiind una de tip câinele şi pisica, unde inamicii învaţă să convieţuiască marcându-şi teritoriile. „Nici nu se bat, nici nu se împacă, doar se hârâie. Nu există între cele două state o confruntare în mod direct, nu mai suntem după doborârea avionului în care fiecare întâlnire a unor arme cu steaguri diferite avea un potenţial de risc. Asta nu înseamnă că eu, România, nu trebuie să-mi pregătesc apărarea ca la carte. Trebuie să alocăm Armatei cei 2% din PIB, să ne respectăm parteneriatele strategice - inclusiv cu Turcia. Pentru că dacă vrem să beneficiem de tratatele din care facem parte, trebuie să fim primii care să sară să apere Turcia, spre exemplu“, demonstrează analistul politic.
România se poate astfel considera apărată dacă se apără, în primul rând, respectându-şi angajamentele. „Să fim loiali partenerilor, să nu facem înţelegeri oculte cu terţe părţi. Eu adresez un îndemn la calm, cumpănire, la respectarea angajamentelor. Să ne uităm cu atenţie în jur, sunt atâtea teatre posibile de operaţiuni în lume, dar nu este cazul ca România să se îngrijoreze“, conchide Iulian Chifu.
Cheia, parteneriatele strategice
Pentru fostul director SIE Ioan Talpeş, cheia securităţii României este tot parteneriatul strategic. „Confruntarea Est-Vest era valabilă pe vremea Războiului Rece. Să nu facem prostii, să ne uităm în oglindă şi să ne îndeplinim obligaţiile ce ne revin din parteneriate este ceea ce trebuie să facem“, afirmă Talpeş.
În opinia specialistului, România este într-o negociere europeană, globală, în care se vor restabili linii de demarcaţie, o redefinire după 1989. „Sunt zone de influenţă majoră, factori strategici: SUA, UE, Rusia, China - aici se discută perspectiva, la ordinea zilei. Acum este pregnantă (înainte era marginal) capacitatea Islamului de a genera conflicte. Procentajul de risc este redus în cazul României. În acest context european, global, se fac raportări la ea pentru a o decupla de eventualele probleme de conştiinţă cu Republica Moldova“, afirmă Ioan Talpeş.
„Cu NATO şi UE, nu trebuie să temem de Ankara sau Moscova“
Europarlamentarul Cristian Preda este de părere că alarmele sunt false, iar România are treburi mai urgente. „…Cum ar fi schimbarea ministrului de Externe (Lazăr Comănescu), care este pierdut pe scena politică europeană. Suntem membri NATO, beneficiem de apărarea colectivă pe care o dă acest parteneriat strategic. Să lăsăm deoparte minţile tulburi care aruncă petarde, văd tot felul de opinii alarmiste. Dacă ne menţinem de partea NATO şi a democraţiilor originale europene, nu trebuie să ne temem nici de Ankara, nici de Moscova. Să ne menţinem pe poziţii ferme faţă de autoritarismul lui Erdogan şi al lui Putin“, este de părere Preda.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
