FOTO Zece ani cu americanii. A doua descălecare a armatei SUA la baza Kogălniceanu

FOTO Zece ani cu americanii. A doua descălecare a armatei SUA la baza Kogălniceanu

American salutând cele două drapele FOTO Adevărul Constanţa

În urma unui acord dintre România şi SUA, în 2014, cei 52.000 de militari americani care au luptat contra talibanilor se vor retrage spre casă prin baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu

Ştiri pe aceeaşi temă

Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu va fi din nou folosită de armata Statelor Unite ale Americii. În iulie 2014, trupele americane care se retrag din Afganistan vor folosi unitatea ca staţie intermediară. România va fi tranzitată de peste 52.000 de militari americani.

Ţara noastră pune la dispoziţia americanilor baza de la Kogălniceanu şi Portul Constanţa, pentru repatrierea soldaţilor şi a tehnicii de luptă împotriva talibanilor. Armata SUA folosea până acum baza Manas din Kârgâzstan, dar autorizaţia expiră în iulie 2014, iar autorităţile de aici au decis să nu o reînnoiască. Astfel, vinerea trecută, România şi SUA au încheiat un acord privind utilizarea bazei de la Kogălniceanu, în retragerea din Afganistan.  

Pământ american

„E un proces ce va depăşi cu mult mandatul şi importanţa sitului de la Deveselu, transferul trupelor din Afganistan, vorbim de toată tehnica de luptă a SUA de acolo, din punct de vedere logisitic, în portul Constanţa”, spunea preşedintele Traian Băsescu vineri chiar înainte ca ministrul Apărării, Mircea Duşa, să semneze acordul cu omologul său american.

La aproape 11 ani de la debarcarea lor în România, trupele americane revin în baza situată la 25 kilometri de Constanţa. În februarie 2003, televiziunile naţionale şi-au întrerupt programele pentru a transmite sosirea avioanelor militare la Kogălniceanu. „Este un moment istoric! În sfârşit, după 50 ani, au venit americanii!“, s-au bucurat atunci românii.

Americanii, aflaţi pe atunci în război cu Irakul, au păşit însă cu stângul pe pământ românesc. Într-o secretomanie absolută, circa 3.500 militari şi angajaţi civili s-au cazat în baza aeriană din Kogălniceanu şi în hoteluri din Mamaia, instalând în jur bariere provizorii de sârmă ghimpată şi puncte de control.

Paşti în stil românesc

Avioanele de război au început să facă raiduri nocturne deasupra Constanţei, survolând obiective ca Spitalul Judeţean şi portul. Autorităţile locale au reacţionat vehement pe motiv că americanii au ocupat domeniul public fără să le ceară voie. „Vom întrerupe aceste activităţi, care crează un disconfort populaţiei locale. Nu asta e intenţia noastră“, şi-au cerut scuze oficialii americani, în prima conferinţă de presă de la Constanţa.

Apoi, au schimbat radical tactica. Au deschis larg porţile bazei aeriene, au invitat toată presa să le cunoască tabăra, au organizat zile festive. Americanii s-au apucat de reparat drumuri utilitare din Kogălniceanu pentru a reface legătura cu calea ferată, au început să facă donaţii şi renovări la şcolile din Dobrogea. Pentru servicii au încheiat contracte cu firme româneşti, care la rândul lor au angajat localnici.

După muncă, a venit şi distracţia. Paştele şi 1 Maiul au fost serbate în stil tradiţional românesc, cu miel, mititei, palincă, hore şi băştinaşi.

Love story

Barurile de noapte s-au umplut în weekend de militari în permisie. Aceştia petreceau până dimineaţa şi încingeau bătăi ca-n westernuri pentru că nota de plată li se părea pipărată. Prietenia dintre americani şi români s-a cimentat rapid, cu trei căsătorii încheiate între yankei şi Cosânzene. Ba chiar unul dintre miri, James Fisher, a trecut la ortodoxism pentru aleasa lui, traducătoarea Gabriela. Naş le-a fost un poliţist din Constanţa.

Idila româno-americană de la Constanţa a mai fost presărată şi de câteva momente tensionate. În mai 2005, un colonel în rezervă, Virgil Brescan (78 ani), era omorât pe trecerea de pietoni de o dubiţă americană, care se deplasa într-un convoi. De parcă nu era de ajuns, la Poliţie în timpul audierilor, avocatul americanilor a abordat familia victimei, oferindu-i un ajutor bănesc. A fost refuzat, însă. „Am vrut să las Justiţia să-şi spună cuvântul“, spunea atunci Laurenţiu Brescan, fiul colonelului ucis. Justiţia a tăcut.

În iulie 2005, un militar american murea în timpul unei permisii. El făcea o scufundare în Marea Neagră, cercetând epavele a două nave naufragiate în 1995. În august 2008, un grup de soldaţi americani se încăiera cu nişte motociclişti, iar un militar a fost rănit, împuşcat cu gloanţe de cauciuc. Tot pasiunea pentru vestigii le-a adus altor doi soldaţi întâlnirea cu autorităţile române, în mai 2012. Ei căutau comori arheologice cu ajutorul unor detectoare de metale, la situl cetăţii Carsium de la Hârşova.

Scandal cu închisoarea CIA

Practic, americanii n-au plecat niciodată de la Mihail Kogălniceanu. După rotaţia trupelor din Irak, un nucleu de angajaţi ai Armatei SUA a rămas în permanenţă aici, asigurând mentenanţa utilităţilor construite. Baza a mai fost folosită pentru transferul trupelor KFOR din Kosovo şi a fost menţionată în scandalul închisorilor CIA, ca loc de detenţie temporară pentru terorişti.

Deşi numărul efectivelor a scăzut considerabil, baza de la Constanţa a constituit pentru americani un picior de pod la Marea Neagră. La Kogălniceanu s-au desfăşurat periodic exerciţii multinaţionale la care participau americanii, dornici să se antreneze pe plaja sălbatică Vadu-Corbu sau în podişul Babadag.

„Probabil că le-a plăcut ce au găsit aici şi de aceea revin“, consideră Cristian Moldovanu, directorul Aeroportului Internaţional Mihail Kogălniceanu (AIMK). Aeroportul deserveşte atât operaţiunile bazei militare, cât şi zborurile comerciale civile. Pista construită din dale de ciment are o lăţime de  45 metri şi o lungime de 3.500 metri. Există două căi de rulare şi două platforme pentru avioane, care au o suprafaţă totală de 100.000 metri pătraţi.

„Orice avion militar poate să aterizeze aici dacă îndeplineşte două condiţii: să fie mai mic decât un Boeing 787 sau un Airbus 380 şi să anunţe cu 30 minute înainte. Putem să primim orice fel de aeronavă - de la avioane mici la curse cargo. Motivul pentru care avioanele mari nu pot să vină la Kogălniceanu nu este pista, ci faptul că aeroportul nu deţine scări înalte pentru a ajuta pasagerii să coboare spre terminal. Dar asta nu înseamnă că americanii nu pot veni cu logistica lor. Pista este verificată periodic de autorităţile române sau diferite companii internaţionale“, afirmă Moldovanu.

Acum, AIMK este folosit doar de cursele Türkish Airlines, spre şi dinspre Istanbul. Din vara 2014 sunt plănuite zboruri suplimentare către Italia şi Spania, dar şi o creştere a curselor către Turcia. Pe timpul iernii, zona este aproape pustie. Doar ceaţa de la Otopeni mai trimite ocazional avioanele la Kogălniceanu.

Alături de SUA de la intrarea în NATO

De la intrarea în NATO, România şi Statele Unite cooperează la operaţiunile militare din cadrul ISAF (International Security Assistance Force), care se desfăşoară în Afganistan. Washingtonul a anunţat că îşi retrage cea mai mare parte din trupele combatante, până la sfârşitul anului 2014, şi că îşi va păstra în Afganistan o forţă militară redusă, însă negocierea cu guvernul de la Kabul continuă. Cât a fost tranzitat de trupele americane (din 2001), Kârgâzstanul a primit anual circa 60 milioane de dolari.

Vă mai recomandăm

Washingtonul a decis să folosească baza aeriană de la Constanţa pentru a-şi retrage trupele din Afganistan

Infanteriştii marini americani şi-au instalat tabăra la Mihail Kogălniceanu

Americanii de la Baza Kogălniceanu sărbătoresc Ziua Independenţei mai devreme. Invitaţi la petrecere sunt 400 copii orfani

Militari americani de la Baza Mihail Kogălniceanu, reţinuţi de jandarmi pentru scandal şi duşi la Poliţia Mamaia

Angajat al bazei militare Mihail Kogălniceanu implicat în accident rutier

Doi militari americani de la baza din Kogălniceanu, răniţi într-un accident rutier

 

 

Construcţii noi la Kogălniceanu FOTO Adevărul Constanţa

Imagini din aceeasi galerie
  • Construcţii noi la Kogălniceanu FOTO Adevărul Constanţa
  • Construcţii noi la Kogălniceanu FOTO Adevărul Constanţa
  • Construcţii noi la Kogălniceanu FOTO Adevărul Constanţa
  • Construcţii noi la Kogălniceanu FOTO Adevărul Constanţa
  • Activitate intensă FOTO Adevărul Constanţa
  • Operaţiuni la Kogălniceanu 2003 FOTO Adrian Boioglu
  • Horă de Ziua Americii FOTO Adevărul Constanţa
  • Român şi americancă FOTO Adevărul Constanţa
  • Petrecere de Ziua Americii FOTO Adevărul Constanţa
  • American salutând cele două steaguri FOTO Adevărul Constanţa
  • Hangarul americanilor FOTO Adrian Boioglu
  • Venirea americanilor la Constanţa - februarie 2003 FOTO Adrian Boioglu
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: