Alianţa care a dat României moştenitorii Coroanei regale. Cum au ajuns doi tineri suveranii unui stat râvnit de toate puterile lumii
0
În friguroasa zi de 29 decembrie 1892 (10 ianuarie 1893), clopotele Europei băteau frenetic anunţând o nouă alianţă a familiilor regale. Un prinţ din dinastia prusacă Hohenzollern-Sigmaringen lua de soţie o nepoată a Reginei Victoria a Angliei. Noul cuplu Ferdinand-Maria urma să dea României moştenitorii Coroanei Regale.
Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen, un tânăr ofiţer în vârstă de 27 ani, se căsătorea cu Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg şi Gotha, o adolescentă romantică de doar 17 ani. Noului cuplu îi fusese deja hotărât destinul în jocul strategic al politicii. Principele Ferdinand şi principesa Maria urma să fie suveranii unui stat mic, dar râvnit de toate Puterile lumii: România.
De 3 ani, Ferdinand se afla în postura de prinţ moştenitor al Coroanei Regatului României. Era nepotul de frate al Regelui Carol I, întemeietorul Dinastiei române regale. Cum unicul copil al Regelui Carol şi al Reginei Elisabeta, Maria, murise la numai 3 ani, la tron ar fi urmat fratele mai mare al lui Carol I, Leopold Stefan Karl Anton Gustaf Eduard Tassilo von Hohenzollern Sigmaringen. Acesta a refuzat succesiunea, iar fiul său cel mare Wilhelm i-a repetat gestul. Responsabilitatea a căzut pe umerii celui de-al doilea fiu al lui Leopold şi al infantei Antonia de Portugalia - Ferdinand. Astfel că în 1889, Ferdinand îşi asuma titlul de viitor moştenitor al Coroanei.
Pentru că idila cu scriitoarea Elena Văcărescu nu a fost pe placul Casei Regale, prinţului Ferdinand i s-a căutat cu insistenţă o consoartă. Partida considerată perfectă a fost delicata Maria, fiica lui Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg, duce de Edinburgh, şi a marii ducese a Rusiei, Maria Alexandrovna Romanova, unica fiică a ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Alianţa a căpătat binecuvântarea capetelor încoronate, care au celebrat în castelul şi la catedrala din Sigmaringen naşterea unei noi familii regale. Aceasta avea să asigure continuitatea dinastiei monarhice a României, cu moştenitorii pe care Carol şi Elisabeta nu i-au mai putut avea.
După luna de miere, cuplul princiar a venit în România, unde s-a stabilit pentru a-şi îndeplini sarcinile regale. La 9 luni de la nuntă venea pe lume primul lor născut: Carol al II-lea, viitorul rege al României şi tată al Regelui Mihai, care a văzut lumina zilei la 3 octombrie 1893. Ferdinand şi Maria au mai avut 5 copii: Elisabeta (născută în 1894, viitoarea regină a Greciei), Maria (1900, viitoarea regină a Yugoslaviei), Nicolae (1903), Ileana (1909, viitoarea arhiducesă a Austriei) şi Mircea (1913). Un an după naşterea ultimului moştenitor, la 10 octombrie 1914, Regele Carol I înceta din viaţă. Era ajunul izbucnirii Primului Război Mondial, iar următorului suveran, Ferdinand, îi revenea sarcina de a înfăptui visul tuturor românilor: Marea Unire de la 1918.
Ferdinand a rămas în istorie ca întregitorul României. „Ferdinand cel Loial, regele României Mari, a trecut peste originea sa germană, pentru a urma voinţa de unitate a poporului său, în timpul Primului Război Mondial“, consemnează istoria Casei Regale a României. Ferdinand a fost încoronat Rege al tuturor românilor la 15 octombrie 1922, la Alba Iulia. În timpul domniei sale, România a trecut la sufragiul universal, a realizat reforma agrară din 1921 şi a adoptat Constituţia modernă din 1923, care a oferit cadrul dezvoltării României Mari.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
