Afacerea strategiilor de dezvoltare băgate pe gâtul primarilor. Cum a intrat o avere în buzunarele unui „băiat deştept“
0
Boris Parpală, un fost şef al Direcţiei Agricole Constanţa, este judecat pentru fapte de corupţie, după ce a câştigat o avere din contracte încheiate cu primari, de multe ori forţat, pentru elaborarea de presupuse strategii de dezvoltare.
La Curtea de Apel Constanţa va începe judecarea în apel a procesului în care Boris Parpală, un fost director al Direcţiei Agricole Constanţa, este acuzat de mai multe fapte asimilate celor de corupţie, dar şi de evaziune fiscală. În prima instanţă, Tribunalul l-a condamnat pe inculpat la 5,3 ani de închisoare cu executare.
Procurorii DNA susţin că fostul director a determinat 32 de primari din judeţul Constanţa, în perioada 2012-2014 (când el era directorul Direcţiei Agricole) să încheie cu SC Fatum Consulting, firma pe care Parpală o înfiinţase în 2010, contracte pentru realizarea unor strategii de dezvoltare locală şi pentru consultanţă privind realizarea unor proiecte în vederea obţinerii finanţării europene (înfiinţarea unor centre de informare turistică).
„Strategii“ scrise în două zile
Anchetatorii arată că, în majoritatea cazurilor, Boris Parpală mergea la primării şi le spunea că trebuie să facă un contract cu firma sa pentru realizarea strategiei de dezvoltare locală. Îi asigura pe edili că vor primi banii respectivi de la Consiliul Judeţean (CJ) Constanţa. Considerând că nu se vor încărca cu o cheltuială suplimentară de la bugetul local, primarii au acceptat ofertele.
Parpală a semnat astfel în jur de 28 de contracte pentru realizarea strategiei de dezvoltare locală, iar preţul a diferit de la o primărie la alta, variind între 15.000 de lei şi 61.500 de lei. După semnarea actelor, în scurt timp veneau şi banii de la CJ Constanţa, apoi firma Fatum Consulting emitea factura către primării exact pe suma respectivă. Strategiile au fost finalizate, în unele cazuri, în două zile, fără ca nimeni din firma lui Parpală să meargă în comună pentru a face vreo documentare. De aceea, au fost şi cazuri în care s-au strecurat greşeli majore în presupusele strategii de dezvoltare (primăriile Cogealac şi Vulturu).
În general, primarii declară că aveau nevoie de astfel de consultanţă deoarece era necesară în dosarele depuse pentru obţinerea de finanţări europene. Majoritatea n-au citit ce-au primit de la firma lui Parpală, nu ştiu ce conţin „strategiile“, n-au urmat paşii legali de achiziţie publică pentru acest serviciu, iar documentele sunt postate public doar în puţine cazuri. O strategie ar trebui să cuprindă, pe lângă prezentarea comunei, a direcţiilor de dezvoltare sau a obiectivelor, şi o analiză a punctelor forte sau a vulnerabilităţilor.
Preţuri de trei ori mai mari
De exemplu, între strategia comunei Pecineaga şi cea a comunei Albeşti (judeţul Constanţa) sunt foarte multe similitudini, strategia fiind realizată pe alocuri prin metoda copy/paste. În fiecare caz a costat 61.500 de lei. O astfel de strategie, făcută profesionist, este remunerată cu tarife între 20.000 şi 25.000 de lei.
Un martor, reprezentant al primăriei Aliman, a povestit procurorilor cum s-a desfăşurat întâlnirea cu Boris Parpală. El a declarat că „iniţial nu a fost de acord cu încheierea contractului, dar că din discuţia cu inculpatul a înţeles că nu se poate opune şi a adăugat că ştie despre acesta din urmă că este membru al Partidului Social Democrat şi că ocupă funcţia de Director al Direcţiei Agricole Constanţa“. Un alt martor, de la primăria Topraisar, a declarat anchetatorilor că-l văzuse pe Boris Parpală în preajma preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa de la acea vreme, Nicuşor Constantinescu.
Procurorii cataloghează serviciile oferite de firma lui Boris Parpală drept „inutile şi nesolicitate de administraţii“, iar fostul şef al Direcţiei Agricole Constanţa este acuzat că şi-a „folosit influenţa şi autoritatea care decurgeau din calitatea de funcţionar public“ pentru a determina primăriile să încheie contractele.
Câteva primării din judeţul Constanţa (Mihai Viteazu, Ovidiu, Băneasa, Medgidia, Independenţa) au încheiat cu firma aceluiaşi director contracte privind consultanţa în vederea înfiinţării unor centre de informare turistică. Şi în acest caz banii veneau tot de la CJ Constanţa pentru consultanţă, iar pentru construirea obiectivului ar fi venit de la AFIR-Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, sau alte instituţii europene. Majoritatea proiectelor nu s-au realizat niciodată.
„M-a ameninţat că mă bagă-n puşcărie“
Cristea Gâscan a fost primarul comunei Independenţa în perioada când a semnat contractul privind consultanţa pentru înfiinţarea unui Centru de Informare şi Promovare Turistică. La fel, cei 61.500 de lei trebuia să fie viraţi din bugetul judeţean şi să ajungă, prin intermediul primăriei, la firma lui Boris Parpală. „M-a ameninţat că mă bagă în puşcărie dacă nu-i plătesc, deşi banii nu veniseră încă de la consiliul judeţean. Am încetat contractul cu el pentru că mi-am dat seama că ceva nu este în regulă. Nu găseam situaţiile pe care trebuia să mi le predea“, spune fostul primar. Într-un final, banii au venit de la judeţ, iar o parte au ajuns în conturile firmei private.
Procurorii spun că societatea lui Boris Parpală a încasat din servicii de consultanţă 2.279.672,87 de lei, „dar inculpatul a înregistrat în contabilitatea societăţii operaţiuni fictive şi cheltuieli nereale, diminuând astfel baza impozabilă, cu efectul prejudicierii bugetului de stat cu suma de 445.831 lei, reprezentând impozit pe profit şi taxă pe valoare adăugată“. Mai mult, pentru a ascunde originea ilicită a banilor, a investit o parte din ei într-o livadă din comuna Mihai Viteazu.
Contactat de jurnaliştii „Adevărul“, Boris Parpală nu a dorit să facă nicio declaraţie pe această temă.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
