Acţiunea „Missouri”. Minciunile şi mofturile Ceauşeştilor la Casa Albă, la întâlnirea cu Nixon. Dictatorul i-a şocat pe americani cu subiectul privind evreii

Acţiunea „Missouri”. Minciunile şi mofturile Ceauşeştilor la Casa Albă, la întâlnirea cu Nixon. Dictatorul i-a şocat pe americani cu subiectul privind evreii

Nicolae Ceauşescu, vizită oficială în SUA FOTO Fototeca online a comunismului românesc

Pentru vizita foştilor dictatori Ceauşescu, detalii păstrate în arhivele CNSAS în Acţiunea „Missouri”, preşedintele american Richard Nixon a recreat, în 1973, în inima civilizaţiei, la Washington, atmosfera dintr-un stat totalitar: Nicolae Ceauşescu a fost aplaudat în drumul spre Casa Albă, steagurile socialiste au fluturat, iar toţi cei care l-ar fi putut deranja au fost ţinuţi la distanţă de Securitate.

Între 4 şi 10 decembrie 1973, Nicolae şi Elena Ceauşescu au efectuat o vizită oficială în SUA, la invitaţia preşedintelui de atunci Richard Nixon. Şeful de stat comunist mergea la Washington pentru a-l convinge pe Nixon să ceară Congresului SUA să acorde României clauza naţiunii celei mai favorizate. Securitatea din România a luat măsuri cu mult timp înainte. 
 
Dintr-un plan de măsuri intitulat „Acţiunea Missouri“, document aflat în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), aflăm că misiunea era de „importanţă internaţională“, fiind codificată cu numele „Missouri“, ocazie cu care unităţile centrale şi teritoriale ale Ministerului de Interne trebuia să stabilească problemele de interes operativ pe care le ridica misiunea în SUA.
 
Trebuiau identificaţi românii de peste Ocean care se puteau manifesta duşmănos la adresa României, elementele legionare din jurul bisericilor ortodoxe române din SUA, emigranţii reacţionari, dar şi persoanele care revendicau drepturi patrimoniale faţă de statul român şi despre care se ştia că sunt nemulţumite în legătură cu rezolvarea cererilor. 
 
Pe 22 noiembrie 1973, gen. mr. Mihai Pacepa şi lt. col. Alexandru Aliman erau trimişi în SUA pentru stabilirea relaţiilor de siguranţă, protocol, dar şi pentru a verifica condiţiile de odihnă, igienico-sanitare în spaţiile ce le erau rezervate dictatorului şi consoartei lui. De asemenea, se urmărea efectuarea unui control asupra 
produselor agro-alimentare ce urmau să fie consumate de membrii delegaţiei din ţara noastră. În plus, Mihai Pacepa trebuia să se ocupe şi de instalarea în SUA a unei linii telefonice directe cu ţara.
 
Nu era pentru prima dată când Nicolae Ceauşescu se vedea faţă în faţă cu Richard Nixon. În 1967, Nixon, care era pe atunci membru al Congresului SUA, a fost foarte primit bine de Ceauşescu, iar după doi ani, în august 1969, liderul american a venit din nou în România, de data aceasta în calitate de preşedinte al SUA. Era, de altfel, prima vizită a unui preşedinte american în România. Vizita lui Richard Nixon în România venea într-o perioadă în care Nicolae Ceauşescu se opusese invadării Cehoslovaciei de către trupele sovietice, lucru apreciat de marile democraţii.  

 
FOTO  „Vizita oficială a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în SUA“
 
„Ceauşescu a dat dovadă de înţelepciune“
 
Din cartea „Vizita oficială a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în SUA“, apărută la Editura politică şi păstrată de asemenea în arhivele CNSAS, aflăm că plecarea soţilor Ceauşescu în SUA a avut loc duminică, 2 decembrie 1973, în uralele membrilor de stat şi de partid. La plecare au fost prezenţi şi şefi ai misiunilor diplomatice în ţara noastră, printre care şi Donald Bramante, însărcinat cu afaceri ad-interim al SUA la Bucureşti. 
 
Presa de peste Ocean rezervase pagini întregi cu interviuri ale celor doi şefi de stat înainte de vizita oficială. Americanii se pregătiseră pentru venirea lui Ceauşescu, iar pe marele bulevard Pennsylvania şi în faţa Casei Albe au fost arborate drapelele de stat ale României şi SUA. Pe 4 decembrie, elicopterul special cu care călătoriseră Nicolae şi Elena Ceauşescu de la Camp David a aterizat aproape de Casa Albă. Oaspeţii au urcat într-o limuzină şi s-au îndreptat spre Casa Albă, în aplauzele populaţiei. La coborârea din limuzină, Richard şi Patricia Nixon i-au salutat călduros pe Elena şi pe Nicolae Ceauşescu şi au mers împreună pe podiumul de onoare, unde s-au rostit discursuri. 
Garda de onoare a prezentat onorul, după care toţi s-au restras în Salonul Albastru, unde au avut loc convorbirile oficiale.
 
Pe parcursul vizitei, oaspeţii au organizat ceaiuri şi dineuri oficiale în onoarea oaspeţilor. În toastul susţinut de Nixon, el le-a dezvăluit celor prezenţi motivele petru care a deschis larg uşa Casei Albe pentru preşedintele comunist: „Îmi pot imagina că mulţi dintre dumneavoastră, prezenţi aici, se întreabă despre ce am discutat. Desigur, nu vă pot dezvălui tot ceea ce am discutat, dar m-am gândit că ar fi interesant pentru dumneavoastră toţi cum preşedintele şi cu mine ne-am întâlnit pentru prima dată (…). În 1967, când nu deţineam această funcţie şi nu aveam nici o perspectivă să ajung să o deţin, am vizitat România, iar preşedintele a avut amabilitatea să mă primească. Mi-am amintit de temele pe care le-am discutat în 1967: războiul din Vietnam, care pe atunci părea fără sfârşit, relaţiile dintre Statele Unite şi Uniunea Sovietică, care erau pe atunci, în cel mai bun caz nu prea apropiate, relaţiile dintre Statele Unite şi Republica Chineză (…)”. 
Liderul american a mai precizat, în discursul de la acea întâlnire că „ceea ce vreau să spun, totuşi, este că distinsul nostru oaspete din seara aceasta, dintre toţi oamenii de stat din lume, a jucat unul din cele mai însemnate roluri ale unui om de stat de pe glob, prin faptul că a văzut ansamblul problemlor mondiale cu care suntem confruntaţi şi nu numai pe acelea care implicau propria sa ţară sau o altă ţară cu al cărui conducător el putea discuta într-un anume moment. El a dat dovadă de înţelepciune şi înţelegere şi a contribuit enorm la deschiderea unor dialoguri care, altfel, ar fi rămas închise pentru totdeauna“.
„Cât de liberă este presa din România?“
 
Singurii care nu l-au iertat de întrebări indiscrete pe Nicolae Ceauşescu au fost jurnaliştii din cea mai mare democraţie a lumii. La dejunul oferit în cinstea oaspetelui la Clubul Naţional al Presei din Washington, la care au participat 200 de ziarişti din SUA, preşedintele statutului comunist a fost nevoit să atingă probleme sensibile: despre situaţia evreilor şi libertatea presei.
 
Ceauşescu a fost întrebat de ce limitează România emigrarea evreilor şi dacă se ia în calcul propunerea unui senator american, care era de acord să voteze acordarea clauzei naţiunii celei mai favoriate în funcţie de facilitarea plecării evreilor din ţară. În răspuns, Ceauşescu a subliniat că este vorba despre două întrebări, că nu există o limitare a emigrării evreilor care vor să plece din România. „Acestă «limitare» este determinată de faptul că numărul evreilor care cer să plece devine tot mai mic. (…) Mi-e teamă să nu se propună vreun amendament pentru a accepta primirea evreilor în România în viitor“. În sală s-a stârnit rumoare.
 
Un alt jurnalist l-a întrebat pe dictator cât de liberă este presa în România. „Mi-ar fi greu să spun eu cât este de liberă. Ar trebui să vizitaţi România şi veţi constata atenţia şi grija pe care le acordăm presei, astfel ca ea să servească intereselor poporului, cauzei dezvoltării sale economice-sociale şi a independenţei, ştiinţei, culturii şi totodată politicii de pace şi de colaborare între toate statele lumii“, a răspuns Ceauşescu.
 

 
FOTO  „Vizita oficială a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în SUA“
 
România primea, în 1975, clauza naţiunii celei mai favorizate, acordată de SUA ţării noastre. În 1988, Nicolae Ceauşescu a anunţat autorităţile de la Washington că renunţă la acest avantaj, înainte ca SUA să apuce să informeze România de retragerea ei. Clauza era compromisă ca urmare a politicii regimului comunist de îngrădire a emigrărilor şi a nerespectării drepturilor omului. Clauza naţiunii celei mai favorizate era un privilegiu acordat României în relaţiile economice, în cadrul comerţului internaţional. Acesta constă în a acorda avantaje egale cu cele ale naţiunii cele mai favorizate, în termeni de taxe vamale şi cote de import. 
 
Diplomă pentru doctor inginer Elena Ceauşescu, „savanta de renume mondial”  
 
Cu ocazia vizitei în SUA, Elena Ceauşescu a primit diploma de membru de onoare al Institutului american al chimiştilor „pentru contribuţia adusă la progresul cercetătorilor în domeniul chimiei“. Elena Ceauşescu obţinuse, în 1967, titlul ştiinţific de „doctor inginer” (cum îi comunica Ministerul Învaţământului prin adresa nr. 896, din 18 decembrie 1967). Lucrarea „Polimerizarea stereospecifică aizoprenului” a fost scrisă de savanţi, întrucât Elena Ceauşescu avea doar elementare noţiuni de chimie.
 
Acelaşi Institut îi acordase o diplomă de membru de onoare lui Glenn T. Seaborg, laureat al Premiului Nobel, fost preşedinte al Comisiei pentru Energia Atomică din SUA. Surprinzător din partea americanilor, Elena Ceauşescu era primul om de ştiinţă din afara hotarelor SUA care primea înalta distincţie. 
 
 
FOTO  „Vizita oficială a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în SUA“
 
Titlul s-a acordat într-un cadru solemn, la sediul Academiei Naţionale de Ştiinţe. Preşedintele academiei, Philip Handler, a spus cu aceasă ocazie: „Am făcut anul trecut o vizită în România. Am cunoscut activitatea ştiinţifică ce se desfăşoară în ţara dumneavoastră. Am rămas cu cele mai bune impresii. Prilejul de faţă, de a saluta pe un remarcabil om de ştiinţă, ne bucură pe noi toţi“.
 
Cheia oraşului Cleveland, pe mâinile dictatorului 
 
Nici Ceauşescu nu a plecat cu mâna goală din SUA, el primind diploma de cetăţean de onoare al oraşului Cleveland, de la primarul Ralph Perk. La întâlnirea cu şefii de stat din România au fost prezenţi şi români stabiliţi în SUA. La Cleveland a fost fondat, în 1906, primul ziar românesc din America. Aici era cel mai mare muzeu etnografic românesc din afara graniţelor ţării, iar în una dintre grădinile oraşului fusese ridicat bustul lui George Enescu.
 
O româncă plecată demult din ţară, Elena Vasiliu, le-a vorbit în româneşte foştilor dictatori şi celorlalte persoane prezente la întâlnire: „Ca cetăţeancă americană de origine română sunt fericită că, în această zi istorică pentru noi, mi s-a făcut marea onoare de a mă adresa dumneavoastră. Născută pe frumoasele plaiuri ale României, sunt mândră de originea mea daco-romană şi de fraţii mei români care, de-a lungul veacurilor, au luptat neîncetat pentru apărarea gliei şi limbii strămoşeşti“.
 
În cadrul vizitei în SUA, delegaţia română a mai vizitat firma General Electric din Wilmington, oraşul Hartford, capitala statului Connecticut, şi uzina de maşini-unelte Pratt Whitney din Hartford, aparţinând grupului Colt Industries. În ultima zi a viitei, Nicolae Ceauşescu s-a întâlnit cu Kurt Waldheim, secretarul general a Organizaţiei Naţiunilor Unite.
 
Declaraţia semnată de cei doi preşedinţi
 
În urma vizitei în SUA, cei doi şefi de stat, Ceauşescu şi Nixon, au semnat o declaraţie comună cu privire la cooperarea economică, industrială şi tehnică dintre cele două ţări, punându-se accent pe schimbul de informaţii economice, comerciale şi tehnice în domenii de interes reciproc. Totodată, s-a hotărât crearea Consiliului economic mixt româno-american, care să examineze problemele facilitării operaţiilor comerciale dintre cele două state. 
 
Marile cotidiene americane „New York Times” şi „Christian Science Monitor” au publicat extrase din declaraţia comună a celor doi şefi de stat. Vizita unui şef de stat comunist în SUA nu avea să treacă neobservată de întregul Mapamondul. Întâlnirea dintre cei doi preşedinţi a fost, atunci, cap de afiş al actualităţii politice internaţionale. Agenţia France Prese a relatat pe larg principalele momente ale vizitei. Agenţia italiană ANSA sublinia „importanta serie de convorbiri a preşedintelui Nixon şi cu alţi exponenţi ai vieţii politice şi economice americane este destinată să pună bazele unei mai strânse cooperări între România şi Statele Unite“. Publicaţiile „The Guardian”, „Daily Telegraph”, „Le Monde”, „Le Soir” au dedicat, la rândul lor, pagini importante despre vizita unui comunist la Casa Albă.
 

 
FOTO  „Vizita oficială a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în SUA“
 
Vizitele de „pretenie” dintre Ceauşescu şi liderii americani 
 
Nicolae Ceauşescu a făcut vizite de „pretenie“ în peste o sută de ţări cât timp a fost la conducerea Republicii Socialiste România, din 1965 până în decembrie 1989. Prima vizită pe „pământul făgăduinţei“ a avut loc în 1973. Cei doi preşedinţi: Richard Nixon şi Nicolae Ceauşescu erau la treia întrevedere: două se consumaseră în România şi una în SUA. 
 
O ultimă vizită pe care Ceauşescu a făcut-o în SUA a fost în primăvara anului 1978, când preşedinte era Jimmy Carter. Vizita a avut succes. Preşedintele american a cerut Congresului reînnoirea clauzei naţiunii celei mai favorizate acordate României, ceea ce s-a şi întâmplat. Aceasta a fost ultima vizită oficială la nivel de presedinţi ai României şi SUA până la venirea Revoluţiei din decembrie 1989, din ţara noastră. În vara anului 1978, Ion Mihai Pacepa, consilierul personal al lui Nicolae Ceauşescu, director adjunct al Departamentului de Informatii Externe al Securitatii, a fugit din ţară şi a obţinut azil politic în SUA. Acest fapt a îngheţat, de altfel, relaţiile dintre cele două state.
 
Vă mai recomandăm:
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

FOTO Vizita oficială a tovarășului Nicolae Ceaușescu în SUA

Imagini din aceeasi galerie
  • FOTO Vizita
oficială a tovarășului Nicolae Ceaușescu în SUA
Distribuie imaginea
citeste totul despre: