A murit Marin Dragnea, generalul care s-a întors din prizonierat cu Divizia Tudor Vladimirescu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Generalul Marin Dragnea a murit la vârsta de 97 de ani. În timpul războiului a fost luat prizonier şi s-a întors în ţară cu Divizia Tudor Vladimirescu.

Marin Dragnea s-a născut la data de 30 mai 1923, în comuna Siliştea-Gumeşti (judeţul Teleorman), într-o familie de ţărani. Tatăl său, Badea Dragnea, era preot în comuna natală, iar mama sa era învăţătoare. La vârsta de 12 ani a intrat copil de trupă într-un regiment de cavalerie din Bucureşti, conform wikipedia.

A luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, mai întâi ca voluntar pe Frontul de Est cu o Divizie de Cavalerie în cadrul Grupului 52 Cercetare. În anul 1942 a fost înaintat la gradul de sergent TR, fiind luat prizonier. S-a întors în ţară cu Divizia Tudor Vladimirescu, constituită în 1943 pe teritoriul fostei URSS, cu gradul de sublocotenent (1944). El a fost rănit la încheietura mâinii în luptele pentru eliberarea oraşului Oradea, leziunea cauzându-i o infirmitate pe care o va purta tot restul vieţii.

După război, a avut parte de o ascensiune rapidă în structurile militare, scrie wikipedia. A fost avansat la gradul de locotenent (1946) şi numit pe rând în funcţiile de comandant de pluton şi companie în Regimentul 3 Infanterie Voluntari, apoi locţiitor politic al comandantului Batalionului 3 Tancuri din Brigada 3 Tancuri (octombrie 1947 - 1948). A îndeplinit atribuţiile de locţiitor politic al comandantului Diviziei 2 Vânători de Munte (1949-1951), comandant al Diviziei 5 Infanterie (1951), al Diviziei 1 Vânători de Munte/Diviziei 57 V.M. (1951-1952).

În perioada 1951-1952 a urmat cursul de perfecţionare de pe lângă Academia Militară Generală (7 luni), ulterior între 1952-1954 a urmat cursurile Academiei Marelui Stat Major în U.R.S.S., fiind numit comandant al Corpului 40 Armată (dec. 1954 - 1956). În această perioadă a fost înaintat la gradele de căpitan (dec. 1948), maior (1949), locotenent-colonel (1950) şi colonel (1954).

În anul 1990, generalul-locotenent (r) Marin Dragnea a fost ales în funcţia de preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război. În această calitate, a prezentat Parlamentului, Guvernului, Preşedinţiei o lege care a facilitat nişte drepturi pentru veteranii de război şi a participat la diferite activităţi ale asociaţiilor judeţene de veterani de război. El şi-a stabilit ca misiune aceea de a face ca „toţi ostaşii, de la soldat la general, care au luptat în primul şi al doilea război mondial să fie respectaţi, apreciaţi şi, în final, să li se acorde nişte facilităţi la bătrâneţe, aşa cum a poruncit acum 105 ani Carol I când s-a întâlnit cu veteranii de război din Războiul de Independenţă”. 

Generalul în retragere Marin Dragnea a fost înaintat la gradele de general-colonel - cu 3 stele - (prin decretul preşedintelui României nr.198 din 21 octombrie 1994) şi general de armată - cu 4 stele - (prin decretul preşedintelui României nr. 506 din 30 noiembrie 2000). 

A fost decorat cu Ordinul naţional „Steaua României” în grad de Comandor (2000) şi în grad de Mare Ofiţer (2004), în semn de apreciere pentru vitejia şi curajul de care a dat dovadă „în grelele bătălii purtate pe câmpurile de luptă ale celui de-al Doilea Război Mondial, făcând cinste glorioaselor tradiţii ale Armatei Române”.

În anul 2005 a fost propus pentru acordarea titlului de cetăţean de onoare al municipiului Oradea, dar, în urma contestaţiilor la adresa sa pe motiv că a reprimat manifestaţiile de la Timişoara din anul 1956, nu i s-a mai acordat acest titlu. Marin Dragnea a fost decorat în 2015 de două ori de Federaţia Rusă prin decrete semnate de Vladimir Putin.

O biografie curăţată de Armata Română 

În biografia realizată de Armata Română, cu ocazia morţii sale, nu se aminteşte nimic de faptul că a făcut parte din Divizia Tudor Vladimirescu, care, la fel ca şi „Divizia Horia, Cloşca şi Crişan”, a fost constituită în URSS din prizonieri de război români, care aveau de ales între a fi prizonieri în Gulag sau să treacă de partea Aliaţilor. Divizia a fost constituită din iniţiativa lui Iosif Visarionovici Stalin, ca o unealtă de propagandă şi de pregătire a instaurării comunismului în România. 

Iată portretul făcut de Armata Română generalului Marin Dragnea:

„Marin Dragnea a devenit copil de trupă la 12 ani. La vârsta de 18 ani, în 1941, a plecat voluntar pe front cu o unitate de cavalerie. A participat, timp de 4 ani, la luptele crâncene atât din Campania de Est cât şi din cea de Vest.

General Dragnea a fost rănit la Stalingrad, fiind salvat de calul său, Mugurel, iar în decembrie 1942 a fost luat prizonier la Stalingrad.

”Calul care mi-a salvat viaţa. Pe 6 august 1942, la Stalingrad, când marea bătălie de pe Volga era în plină desfăşurare. Mă îndreptam, călare, spre poziţiile inamicului, în zona Kotelnikovo. La un moment dat, simţind pericolul, armăsarul meu Mugurel, care mă purtase 3000 de km în crâncene bătălii, un armăsar negru, a cabrat brusc, a făcut o scurtă întoarcere şi a primit în plin, proiectilul de artilerie. Un snop de schije m-a ciuruit şi pe mine. Sângeram. Au venit brancardierii.

Cu lacrimi, am apucat să mângâi pentru ultima oară, coama lui Mugurel, care se zbătea în ghearele morţii. Suferea cumplit. În asemenea cazuri, la noi, la cavalerişti, există o lege. Să-i împuşti pentru a le curma suferinţa. N-am avut tăria să-i curm durerea. Un prieten a scos pistolul şi l-a împuşcat. Detunătura parcă o simt şi acum, la mulţi ani după eveniment.”

În timpul bătăliei pentru eliberarea Oradiei Mari a suferit a doua rănire gravă, la braţul stâng, pe care era să-l piardă, râmânând cu un grad de invaliditate din acest motiv.

”Rănit foarte grav la braţul stâng. Am fost la un pas de moarte, în bătălia pentru eliberarea Oradiei Mari, încheiată pe 12 octombrie 1944. Sergenţii Alexandru Vânău şi Ion Mihai, şi-au pus viaţa în pericol pentru a mă salva pe mine, comandantul de pluton. Cu ambulanţa am fost transportat la spitalul de campanie din comuna Tinca, apoi la Spitalul Militar Bucureşti, suportând opt operaţii pentru salvarea braţului stâng. Le sunt recunoscător tuturor celor care m-au salvat şi care, poate acum, din ceruri, îmi percep simţămintele faţă de ei.”

Distinsul veteran a absolvit în anul 1943 Şcoala de Ofiţeri de Infanterie, iar după război, Şcoala Superioară de Război (1952) şi Academia Superioară de Comandă şi Stat Major (1954).

Generalul Marin Dragnea a slujit Armata României aproape 50 de ani, în multe garnizoane din ţară şi poartă cu mândrie 10 ordine de război româneşti, germane, ruseşti, cehoslovace, pentru fapte de vitejie în cel de-Al doilea Război Mondial.

După revoluţia din 1989, generalul a fost decorat cu ordine pentru merite deosebite de Statul Român, Ceh, Slovac, Rus, Francez, Croat. De asemenea, pentru faptele de vitejie pe câmpul de luptă a fost decorat cu Steaua României, Coroana României, Virtutea Militară şi Bărbăţie şi Credinţă.

A luptat sub drapelul României din prima şi până în ultima zi a celui de-Al Doilea Război Mondial. A stat chiar şi în lagăr în Siberia, dar ne povesteşte cu modestie că experienţele sale nu au fost deosebit de grele. Preşedinte al Asociaţiei Veteranilor de Război, generalul Dragnea spune cu emoţie că peste 800 de mii de soldaţi români nu au fost la fel de norocoşi ca el.   

Pe 27 decembrie 1989, veteranul a fondat Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război, al cărei preşedinte a fost până în prezent.

Generalul Marin Dragnea s-a stins din viaţă la vârsta de 96 de ani.

Drum lin către stele, veterane!

Respect!“

Vă mai recomandăm:

EXCLUSIV Cum a fost ucis de comuniştii lui Dej şeful planificării de la Canal. Simulacrul odios rămas în istorie drept „procesul sabotorilor“

FOTO Lacrimile generalului, fotografia care a emoţionat Internetul. Ce l-a făcut pe eroul din Al Doilea Război Mondial să plângă

Poveştile românilor care au deturnat avioane ca să evadeze din comunism: şase au ajuns până în Austria

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite