ÎPS Teodosie, despre posibilele decese ale pelerinilor care s-ar putea infecta cu COVID-19: „Dacă este momentul să plece din viaţa aceasta, pleacă la Dumnezeu“
0
Ierarhul Tomisului a declarat într-un interviu că pelerinii care vin în pelerinaj vin la sărbătoare şi dacă acesta este momentul să plece din viaţa aceasta ei pleacă la Dumnezeu.
Întrebat de moderatorul de la Constanţa TV dacă nu cumva pierderea unei singure vieţi omeneşti în urma posibilei infectări cu coronavirus la pelerinaj ar fi un preţ prea mare plătit pentru ca evenimentul religios să aibă loc, ÎPS Teodosie a răspuns: „Nu, cine vine la această sărbătoare, iar acolo este momentul să plece din viaţa aceasta, el pleacă la Dumnezeu. Dar a venit la sărbătoare. A venit însetat cu sufletul după Dumnezeu. Noi nu îi chemăm cu forţa, îi invităm.
Este cuvântul Mântuitorului. Cine voieşte, să vină. Niciodată nu se poate substitui casa Bisericii. Biserica e Biserica, iar casa noastră este casa noastră.datoria noastră pentru a veni la acel ce ne-a creştinat este pentru absolut toţi. Eu îmi fac datoria de păstor. Este datoria să îi chem pe toţi la locul acesta sfânt. De aceea, voi face invitaţie publică, inclusiv preşedintelui României, premierului, miniştrilor, dar şi parlamentarilor. Cine crede, să vină”.
ÎPS Teodosie a primit deja primul refuz la invitaţia adresată Statului român la sărbătoarea naţională religioasă a Sfântului Andrei, patronul spiritual al românilor. Praznicul are loc la 30 noiembrie şi era marcat la Constanţa printr-un pelerinaj tradiţional la Peştera din sud-vestul Dobrogei, din comuna Ion Corvin, unde credinţa spune că sfântul a vieţuit înainte de a pleca spre locul unde avea să moară, la Patras, în Grecia.
La pelerinajul de la Peştera Sfântului Apostol Andrei au voie să participe doar localnicii, cei cu buletin de comuna Ion Corvin. Pe acest motiv a declinat prefectul Silviu-Iulian Coşa invitaţia Bisericii la pelerinaj „întrucât respectă prevederile legii, nefiind locuitor al comunei Ion Corvin“.
„Înainte de toate, suntem conştienţi de importanţa sărbătorii dedicate Sfântului Apostol Andrei, data de 30 noiembrie fiind, în fiecare an, una plină de însemnătate pentru orice creştin-ortodox român. Autorităţile au, ca principală misiune, grija faţă de fiecare cetăţean, indiferent de locul de origine, domiciliu sau confesiune“, a transmis Prefectura Constanţa în seara de sâmbătă, 28 noiembrie, la câteva ore de la comunicatul Arhiepiscopiei Tomisului.
S-a născut în Betsaida, localitate aflată pe malul lacului Ghenizaret din Galileea, şi este fratele Sfântului Apostol Petru. Iniţial era ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul, de la care aude că Hristos este Mesia Cel aşteptat. Astfel, devine ucenic al lui Iisus Hristos, chemând şi pe fratele său, Simon, care va deveni Apostolul Petru. De aceea este numit Cel dintâi Chemat.
Cei doi au renunţat la îndeletnicirea de pescari, i-au urmat lui Hristos şi, după Învierea Domnului, au devenit „pescari de oameni”, adică apostoli. După Înălţarea Domnului, sorţii au decis ca Andrei să propovăduiască în Bitinia, Tracia, Macedonia şi Sciţia Minor (Dacia Pontică, Dobrogea de astăzi, în cetăţile Tomis, Callatis, Histria), apoi Bizanţ şi Grecia. De aceea este cunoscut drept „apostolul românilor”.
Conform istoricilor bisericeşti, Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat în cetatea Patras, din Grecia de astăzi, prin răstignire, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, numită „crucea Sfântului Andrei”. Moaştele sale au fost duse la Constantinopol în anul 350. În anul 850, împăratul Vasile I Macedoneanul a redat locuitorilor din Patras capul sfântului apostol. În urma celei de-a patra cruciade, moaştele Sfântului Andrei au ajuns la Amalfi, în Italia, apoi, în 1462, ele au fost duse la Roma. În anul 1964, capul Sfântului Andrei a fost înapoiat locuitorilor din Patras.
În anul 1995, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a declarat sfânt cu cruce roşie, fiind cinstit în toată Patriarhia română, iar în 1997, Sf. Andrei a fost numit Ocrotitor al României. În anul 2012, 30 noiembrie a devenit Zi de Sărbătoare Legală.
Sfântul Andrei este ocrotitorul României, al Rusiei, al Greciei şi al Scoţiei (care are un X pe steag). Aproape 700.000 de români poartă numele Sfântului Apostol Andrei.
Mănăstirea „Peştera Sfântului Apostol Andrei”
Conform scrierilor teologice şi istorice, Sf. Ap. Andrei a ajuns pe pământul dobrogean în jurul anului 60 d. Hr. şi s-a oprit cu ucenicii săi aici, unde a găsit trei preoţi păgâni care slujeau în peşteră, geţi de neam, cunoscuţi sub numele Innal, Rimmal şi Pinnal. Peştera este situată în Dealul Urluiului, la 4 km de localitatea Ion Corvin şi aproximativ 80 de kilometri de Constanţa.
Conform tradiţiei, aici s-a adăpostit Sfântul Apostol Andrei, fiind considerată primul lăcaş de cult de pe teritoriul ţării noastre şi poarta de pătrundere a creştinismului pe teritoriul României.
I-a botezat în apa unuia din izvoarele care curge lângă peşteră (pârâul Cuzgun), după care au fost hirotoniţi ca preoţi creştini. Izvoarele se văd şi astăzi, iar localnicii şi pelerinii le consideră izvoarele cu apa cea mai bună din tot cuprinsul Dobrogei. Acest loc de rugăciune şi vieţuire duhovnicească a devenit o adevărată vatră monahală, cunoscută bine în zonă, aşa cum demonstrează toponimia locului. Pădurea care adăpostea sihăstria s-a numit în popor sfântă, iar valea din împrejurimi Valea Călugărilor.
În primăvara anului 1943, peştera şi izvoarele au fost redescoperite de preotul Constantin Lembrău, împreună cu Jean Dinu, teolog şi jurist cu studii la Sorbona. În acelaşi an s-au început lucrările de amenajare a peşterii şi a incintei. La intrarea în peşteră s-a ridicat o faţadă din zid de piatră tencuită în exterior, iar în faţa peşterii s-a amenajat un platou pentru slujbe. La 30 iulie 1944, Episcopul Chesarie Păunescu a sfinţit locul, redându-l cultului, redevenind loc de închinare şi de rugăciune, aşa cum a fost în decursul vremurilor.
Greutăţile războiului au dus însă, încetul cu încetul, la uitarea peşterii şi la intrarea ei în ruină. Starea ei de degradare s-a accentuat odată cu desfiinţarea forţată a Episcopiei de Constanţa, în anul 1948, şi transferarea Episcopului Chesarie şi a administraţiei eparhiale la Galaţi.
Abia în cursul anilor 1986-1989, prin grija arhiereului Lucian Florea, pe atunci vicar episcopal la Galaţi, au fost curăţate intrarea şi interiorul peşterii. Turla de piatră a fost înălţată până la 1 m deasupra pământului, ca să nu intre în peşteră apa ce se scurgea de pe deal.
În vara anului 1990, doi vieţuitori de la mănăstirea Sihăstria, ieromonahul Victor Ghindăoanu şi monahul Nicodim Dincă, care era de fel din partea locului, din satul Zorile, au sosit în Dobrogea cu gândul de a reface vechea vatră monahală. S-au ridicat chilii, un paraclis, iar la 17 octombrie 1993 s-a pus piatra de temelie a bisericii mari. Tot atunci s-a turnat fundaţia noului paraclis.
În primăvara anului 1994, Arhiepiscopia Tomisului a hotărât ca Sf. Andrei să fie socotit ocrotitorul Dobrogei.
Între 1998-2002 au fost executate lucrările de construcţie la biserica mare, o adevărată catedrală împodobită la exterior cu mozaicuri impresionante şi la interior pardosită cu marmură, iar în anul 2006, biserica a fost sfinţită de către IPS Teodosie Petrescu.
În acest sfânt lăcaş se păstrează o părticică din moaştele Sfântului Apostol Andrei, adusă din Grecia.“
Citeşte şi:
ÎPS Teodosie, rebelul din BOR. Cum a încercat să se pună în capul revoltei populare contra pandemiei
Se încarcă comentariile...
