UPDATE CCR amână decizia căsătoriei gay pentru 27 octombrie. Adrian Coman şi Robert Hamilton: „Atunci când venim în România încetăm a mai fi o familie“

UPDATE CCR amână decizia căsătoriei gay pentru 27 octombrie. Adrian Coman şi Robert Hamilton: „Atunci când venim în România încetăm a mai fi o familie“

Robert Clabourn Hamilton şi Adrian Coman Foto Arhivă personală

Curtea Constituţională a României urma să se pronunţe marţi, 20 septembrie, în cazul-premieră al căsătoriei homosexuale încheiate în Belgia între un român şi un american, care cer recunoaşterea mariajului lor de către autorităţile române. Cuplul Coman-Hamilton trăieşte actualmente în SUA, dar doreşte să se stabilească în România, iar americanul nu poate sta în România în calitate de membru al familiei, ci doar de turist, pe termen limitat.

Curtea Constituţională a României a amânat pentru 27 octombrie pronunţarea în dosarul căsătoriei gay.

Judecătorii CCR vor audia din nou cuplul gay Relu Adrian Coman - Robert Clabourn Hamilton care doreşte recunoaşterea căsătoriei. Preşedintele CCR Valer Dorneanu a explicat că dosarul privind recunoaşterea căsătoriilor gay încheiate în alte ţări a fost repus pe rolul CCR, ceea ce va presupune şi reaudierea părţilor implicate, pe motiv că acest caz este complex şi are impact mediatic foarte mare - notează news.ro.

„Dosarul prezintă un caracter de noutate, de complexitate. Trebuie să vedem cu multă atenţie şi dosarul instanţei care ne-a fost trimis şi să citim toate intervenţiile făcute de agenţii şi ONG-uri. (...) Este foarte complex, a trebuit să examinăm şi legislaţie europeană, tratate, Carta fundamentală a drepturilor, directive europene, şi nu e atât de simplu să decizi într-o cauză cu un impact mediatic foarte mare“, a declarat Valer Dorneanu.

Preşedintele Curţii a subliniat că judecătorii nu vor să greşească în acest caz şi de aceea vor cere şi reaudierea părţilor: instituţii ale statului, cuplul căsătorit în Belgia  şi părinţii acestora.

„De asta am dat un termen mai îndelungat, pentru a se efectua şi procedura cu Statele Unite, având în vedere că unul din părinţii cuplului locuieşte în America“, a explicat Valer Dorneanu.

Au apărut la dosar opinii pro şi contra

„Ne punem la dispoziţia CCR pentru orice clarificare este nevoie. Este posibil să fi apărut întrebări astfel că judecătorii au nevoie de timp pentru aprofundări, documente şi poziţii noi la dosar. Chiar ieri au apărut opinii de la Coaliţia pentru Familie, asociaţii şi alte persoane fizice, unele cu un discurs foarte periculos, care fac trimitere la reincriminarea articolului 200 din Codul Penal, care pedepsea relaţiile homosexuale. Articolele 16 şi 26 din Constituţie sunt foarte clare: dreptul la viaţă privată şi la familie al cetăţenilor este egal pentru toată lumea şi trebuie respectat. Sperăm ca judecătorii CCR să analizeze cu raţiune şi înţelepciune, având o bază juridică foarte clară dată de Constituţie, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Dreptul european.

Ce ne îngrijorează este că Guvernul evită să participe în mod activ la acest proces. La audierile de la 20 iulie, reprezentanţii Guvernului nu şi-au susţinut public punctul de vedere, în timp ce argumente pentru restrângerea drepturilor sunt puse pe masa Curţii. Persoanelor de acelaşi sex care sunt căsătorite cu români li se refuză astfel dreptul la reşedinţă în România.

Asociaţia ACCEPT, Adrian Coman şi Clai Hamilton rămân la dispoziţia Curţii Constituţionale pentru termenul următor de la 27 octombrie. Apreciem analiza atentă pe care CCR doreşte să o realizeze în cauză, dar nu trebuie să uităm că Adrian şi Clai aşteaptă de mai bine de 4 ani un răspuns din partea statului cu privire la posibilitatea de a locui ca familie în România. Constituţia României protejează dreptul la viaţă privată şi de familie pentru toţi cetăţenii, în mod egal“, a declarat Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului şi membră ACCEPT.

La dosar au fost depuse şi argumente care susţin cauza Accept, din partea unor organizaţii internaţionale: Centrul AIRE (Advice on Individual Rights in Europe), European Commission on Sexual Orientation Law (ECSOL), FIDH (Fédération Internationale des Ligues des Droits de l’Homme), ILGA-EUROPE (The European Region of the International Lesbien, Gay, Bisexual, Trans and Intersex Association) şi The International Commission of Jurists (ICJ). Cazul este susţinut şi de Coaliţia Antidisciminare.

„Am încredere, în continuare, în capacitatea CCR de a lua o decizie responsabilă, adaptată la realitatea actuală. Persoanele LGBT au o viaţă de cuplu şi de familie care se desfăşoară atât în România, cât şi în afara ei. Atât eu, cât şi întreaga comunitate LGBT, avem nevoie de garanţii legale din partea statului român. Avem nevoie ca familia noastră să fie recunoscută şi protejată, şi nu vom renunţa să cerem asta până când nu ne vom câştiga dreptatea în instanţă. Între timp, membrii comunităţii suferă pentru că nu îşi pot împlini o viaţă de familie recunoscută legal în România şi aleg fie să plece din tară, fie să trăiască o viaţă invizibilă. Toţi aceşti cetăţeni români se achită în faţa statului de toate îndatoririle lor şi au nevoie ca legiuitorul să ia măsuri concrete de protecţie şi recunoaştere din partea statului, eventual prin legislaţia parteneriatului civil“, a declarat Adrian Coman.

Aşteptările celor doi soţi care vor să fie recunoscuţi şi în România

În aşteptarea verdictului prin care să poată fi consideraţi o familie şi în România, Adrian Coman şi Robert Clabourn-Hamilton îşi continuă viaţa ca soţi în New York, acolo unde sunt stabiliţi.

Adrian Coman relatează ce aşteptări au după premiera de la Curtea Constituţională a României, despre care aţi aflat de la „Adevărul“:

„Am cerut dreptul la căsătorie si de a constitui o familie, pe care noi ni l-am exercitat in Belgia şi care ne este recunoscut unde locuim în prezent, la New York. Problema este că atunci când venim in România încetăm a fi o familie. Sunt foarte legat de România unde am trăit până la vârsta de 30 ani. România este ţara mea şi vreau să mă simt ca acasă, vreau să fie un loc unde să mă pot muta cu familia în câţiva ani sau la pensie. Sperăm intr-o decizie favorabilă, prin care căsătoria noastră - si altele între persoane de acelaşi sex înregistrate in străinătate - va fi recunoscută în România, chiar dacă în continuare, din cauza Codului Civil, căsătoriile între persoane de acelaşi sex încă nu vor fi posibile în România.

Trist este ca majoritatea politicienilor romani se tem de semnăturile a 3 milioane de concetăţeni, în loc să privească în viitor şi să ne ghideze pe toţi către respect reciproc şi armonie, cu diversitatea care există oricum în societate si care nu poate fi suprimată prin lege. Sperăm sa facă asta CCR.

Suntem dezamăgiţi în privinţa deciziei CCR conform căreia cerinţele pentru referendum au fost îndeplinite. Chestiunile privind drepturile omului n-ar trebui supuse unui referendum, pentru ca nu majoritatea trebuie să decidă cu privire la drepturile minorităţilor. Se crează un precedent periculos. Dacă majoritatea va dori reintroducerea pedepsei cu moartea si modificarea în acest sens a Constituţiei tot prin referendum, de exemplu? Evenimente neprevăzute ar putea duce la asta, iată ce se întâmplă în Turcia.

În momente dificile vedem respectul pentru statul de drept si respectarea drepturilor omului din partea autorităţilor publice, mai ales a justiţiei. Foarte recent, preşedintele Georgiei de exemplu, a oprit iniţiativa similară pentru un referendum in ţara sa. Acesta a refuzat să organizeze referendumul pentru modificarea constituţiei georgiene tocmai pentru ca interdicţia deja există în Codul Civil, aşa cum este şi în România, şi mai ales petru că este nedemocratic să supui la vot îngrădirea drepturilor unei minorităţi. Or, a ajuns oare Georgia să dea lecţii de democraţie şi drepturile omului României?

Robert Hamilton şi Adrian Coman, după oficierea căsătoriei în Belgia - 2010 Sursa foto Arhivă personală

Cât am stat în România, multe persoane ne-au urat succes, inclusiv ziariştii, ne-au felicitat părinţii si au văzut cauza noastră ca fiind şi a lor, iarăşi, ca un pas către o societate în care să putem trăi toţi, cu demnitate.

Odată întorşi la New York, viaţa noastră a revenit la rutină. Clai a obţinut un nou serviciu, tot in domeniul design grafic şi e foarte fericit. Eu m-am întors la lucru, unde am mult sprijin din partea colegilor. Vorbesc săptămânal cu părinţii mei care sunt în România si totul este bine. Această experienţă ne-apropiat si ne-a unit foarte mult“.

Avocata de drepturile omului: „Decizia CCR are mai degrabă o dimensiune politică“

Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului, a reprezentat cuplul Coman-Hamilton şi Asociaţia Accept România în instanţă. Ea ia în calcul posibilele răspunsuri pe care le poate primi de la CCR:

„Cazul Coman-Hamilton este prima ocazie pe care o are CCR să se pronunţe privind dreptul la viaţă privată şi de familie pentru cuplurile de acelaşi sex. Jurisprudenţa CEDO este clară în ceea ce priveşte recunoaşterea acestui drept, aşa încât România nu se poate singulariza pe această temă, aşa cum declara şi ministrul Justiţiei Raluca Prună.

Dacă CCR admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de petenţi şi Asociaţia ACCEPT, Curtea va pune familiile bazate pe cupluri de acelaşi sex sub protecţia explicită a articolului 26 din Constituţia României, care defineşte viaţa intimă, familială şi privată.

Cu toate acestea, Curtea nu modifică direct Codul Civil pentru a crea o formă legală de recunoaştere a acestor familii. CCR, prin motivarea deciziei sale, poate atrage atenţia asupa faptului că statele semnatare ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului au obligaţia de a legifera o formă de protecţie pentru cuplurile de acelaşi sex, indiferent cum o numesc în sistemul juridic intern. Rolul de a legifera revine Parlamentului, care, la nevoia identificată de CCR, ar putea adopta parteneriatul civil.

CCR se pronunţă astăzi dacă legea în vigoare respectă sau nu rigorile Constituţiei României. Decizia CCR are mai degrabă o dimensiune politică, oarecum abstractă, pentru că vizează strict sensul pe care îl dau judecătorii Curţii unui articol din Constituţia României. CCR este unica instituţie mandatată să facă această evaluare; nu există recurs împotriva deciziei CCR.

În schimb, justiţia - în sensul de găsirea unei soluţii pentru conflictul juridic apărut în viaţa familiei lui Adrian şi Clai - se face la judecătorie, unde se va întoarce dosarul după decizia de azi, indiferent care ar fi ea. În cazul în care nu vom avea câştig de cauză în primă instanţă, vom merge mai departe la instanţe superioare. Desigur, vom duce cazul şi la CEDO, dacă nu reuşim să obţinem un remediu satisfăcător la instanţele de judecată din România“.

Expert Comisia Europeană: „Jurisprudenţa CEDO dă câştig de cauză cuplului Coman-Hamilton“

Asociaţia Accept România a fost parte în procesul care a ajuns la Curtea Constituţională a României în această vară. Romaniţa Iordache, vicepreşedinta Accept, este expertă în cadrul European Equality Law Network a Comisiei Europene:

„Răspunsul CCR poate fi mult mai nuanţat decât o simplă admitere sau respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Este esenţial de analizat motivarea Curţii şi felul în care CCR aplică prevederile constituţionale care garantează demnitatea umană, nediscriminarea şi dreptul la viaţă de familie, la situaţia cu care s-au confruntat Adrian şi Clai, care, adulţi fiind, şi-au exercitat dreptul de a se căsători, dar nu se pot bucura de acest drept pe teritoriul României.

Dacă CCR alege să respecte jurisprudenţa CEDO, deja bogată în acest domeniu, şi să aplice garanţiile constituţionale, Curtea va afirma dreptul la viaţă de familie al cuplului Coman-Hamilton.

CCR poate şi să ofere liniile directoare pentru interpretarea sau eventuala modificare a Codului Civil, în aşa fel încât să nu mai existe umiliri şi tratament diferenţiat al altor cupluri de acelaşi sex în situaţii similare.

În cazul unei eventuale respingeri a excepţiei de neconstituţionalitate, cazul va reveni pe rolul instanţei de contencios, intenţia noastră fiind aceea de a solicita de la Curtea de la Luxembourg o interpretare de conformitate a prevederii româneşti din pespectiva Directivei 38 şi ca în cazul unui eventual răspuns negativ să aducem cauza în faţa Curţii Europene a Dreptului Omului de la Strasbourg.

E important, însă, de înţeles că acesta nu este un caz izolat. Mediatizarea cazului Coman-Hamilton a dus la numeroase solicitări venite din partea unor cupluri aflate în situaţii similare. Dat fiind numărul potenţial mare de cazuri de acest fel care constituie practic încălcări ale dreptului la viaţă de familie din motive ce ţin de prejudecăţi şi discriminare şi dat riscul izolării României în raport cu alte sisteme de drept din cadrul UE, ar fi de dorit ca statul să îşi asume modificarea cadrului legislativ pentru a asigura recunoaşterea căsătoriilor şi parteneriatelor legal înregistrate, inclusiv în cazul cuplurilor de acelaşi sex şi recunoaşterea parteneriatului civil în plan intern“.

România se află în faţa unei premiere juridice

Românul Relu Adrian Coman (44 ani) a cerut Curţii Constituţionale (CCR) recunoaşterea căsătoriei sale cu americanul Robert Clabourn Hamilton (44 ani). Instanţa se va pronunţa asupra constituţionalităţii articolului 277 alineatele (2) şi (4) din Codul civil, care prevede: „(2) Căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România“; „(4) Dispoziţiile legale privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rămân aplicabile“.

Relu Adrian Coman şi Robert Clabourn Hamilton s-au căsătorit în 2010, la Bruxelles, pe când Adrian lucra la Parlamentul European. Actualmente, Adrian lucrează pentru protecţia drepturilor LGBT la Fundaţia Arcus, iar Clai este designer grafic. Trăiesc la New York, dar pentru ei visul de a îmbătrâni împreună este legat de România. Totuşi, este o problemă: Robert Clabourn Hamilton nu are voie să stea aici mai mult de 3 luni în calitate de membru de familie, deoarece căsătoria sa cu un cetăţean român nu este recunoscută. „În România, relaţia noastră clădită de 14 ani nu există. Îmi doresc să mă întorc acasă, unde m-am născut şi am crescut. Vreau să pot să fac asta fără probleme alături de familia mea, de omul pe care îl iubesc“, explică Adrian.

Pe aceeaşi temă:

EXCLUSIV Procesul care ar putea schimba România: doi bărbaţi cer să le fie recunoscută căsătoria

Viaţa după mărturisire a primului cuplu gay care a cerut recunoaşterea căsătoriei în România

Raluca Prună, ministrul Justiţiei: „Cuplurile care trăiesc fără căsătorie, indiferent de sexul partenerilor, au nevoie de protecţie oferită de lege“

CCR se va pronunţa în septembrie asupra recunoaşterii căsătoriei dintre doi bărbaţi. „Sperăm să vă bazaţi decizia pe drepturile fundamentale ale omului“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: