75 de ani de la instaurarea comunismului în România: „Domnul Petru Groza, sub regimurile maghiare, n-a prea făcut parte din aceia care sufereau martiraj“

Petru Groza, primul premier comunist

La 6 martie 1945 a fost instaurat comunismul în România. Este ziua în care Regele Mihai a fost silit să-l desemneze premier pe Petru Groza.

Format din comunişti, social-democraţi, membri ai Frontului Plugarilor, ai Uniunii Patrioţilor şi Uniunii Populare Maghiare, ca şi din disidenţi  din partidele istorice (Gh. Tătărescu, Anton Alexandrescu), care să dea impresia colaborării tuturor forţelor politice, guvernul Groza, autointitulat „de largă concentrare democratică”, marchează începutul regimului comunist în România.

Ilie Lazăr, cel mai tânăr semnatar al actului Marii Uniri scria în memoriile sale despre Petru Groza, pe care l-a cunoscut foarte bine, încă din timpul Primului Război Mondial: „Citind cartea fostului meu subaltern din armata austro-ungară, azi prim-ministru al Ţării Româneşti, dr. Petru Groza,(„În umbra celulei”) am crezut că ar fi bine să pun la punct unele afirmaţii care ne sunt cunoscute...

Dacă Dumnezeu mi-ar fi dat darul să pun pe hârtie tot ce cred şi simt în acest moment (privat de libertate) despre carte şi autorul ei, cu care am împărţit multe bucurii şi supărări în cei 30 de ani de cunoştiinţă, cred că opinia publică românească l-ar vedea şi cunoaşte exact pe autor.

Noi nu credem în sinceritatea domnului Petru Groza şi aceasta din mai multe motive. Domnul Petru Groza nu este nici „prieten”, nici „sincer”. El urmăreşte un scop bine cunoscut, şi, în funcţie de acest scop a făcut şi face compromisuri, în care el însuşi nu crede…..

Noi, cei mai mulţi dintre surtucarii ardeleni, am crescut cu mari greutăţi, care d-lui Petru Groza nu i-au fost cunoscute. 90% suntem ieşiţi din mediul satelor, am suferit umilinţe, nedreptăţi şi temniţe. Domnul Petru Groza sub regimurile maghiare, n-a prea făcut parte din aceia care sufereau martiraj….

Nici că se putea că, doar sub „libertăţile democratice” şi sub guvernul „revoltatului ” P. Groza se mai menţiona cenzură, niscaiva teroare şi lagăre,, ba dacă îndrăzneşti să porţi la butonieră tricolorul, eşti ridicat de „gărzile cetăţeneşti ,”aranjat ” şi pe urmă iei drumul spre lagărul din Caracal. Dacă cumva încerci să te afirmi ca membru al unui partid istoric, te trimite la „Tribunalul Poporului „unde te judecă tot „ai noştri“. 

Comuniştii au ajuns la putere în 1946 prin procedee nedemocratice. Într-o ţară aflată sub ocupaţia Armatei Roşii, voturile au fost măsluite, urnele furate, oamenii împiedicaţi să voteze, mergându-se până la bătăi şi crime.

La Memorialul Sighet au fost expuse mai multe metode de fraudare a alegerilor la scrutinul care a avut loc la 19 noiembrie 1946. Printre exponatele expoziţiei se numără şi o urnă cu fund dublu, o invenţie a comuniştilor pentru fraudarea alegerilor. Voturile false erau puse, de la început, pe fundul urnei, iar cele reale rămâneau în cutia superioară şi nu mai erau numărate.

O altă metodă de fraudare viza direct buletinele de vot. Astfel, pe un buletin de vot la alegerile din 19 noiembrie 1946 se observă ştampila pusă în rubrica PNŢ, ce avea ca semn electoral ochiul. Pe acelaşi buletin apar alte alte două ştampile falsificate în rubricile FND-ului, care avea ca semn electoral soarele.

Securişti români şi ruşi, în secţia de votare

Urnă cu fund dublu expusă la Memorialul Sighet FOTO Mariana Iancu

Alte zeci de mărturii vin să confirme furtul masiv. „Am asistat în câteva secţii de votare la numărătoarea voturilor. De la începerea numărătorii şi până la terminare, în incinta secţiei de votare se aflau o mulţime de necunoscuţi. Mai târziu am aflat că erau securişti români şi ruşi. Buletinele de vot după ce erau murdărite cu felurile mâzgălituri şi scrise cuvinte la adresa comuniştilor, erau declarate valabile pentru FND“, consemna Valer Tehei, un martor al acelor vremuri actualmente domiciliat în Germania.

În continuare, el vorbeşte despre comisii care, în marea lor majoritate, erau formate din „oamenii de încredere al comuniştilor. Dacă cineva avea îndrăzneala să se opună valabilităţii unui astfel de buletin, pe loc era ridicat şi dus. Şi dus era! Astfel, comisiile secţiilor de votare erau obligate să falsifice procesele verbale de încheiere a votării. În dimineaţa următoare, toate buletinele de vot au fost arse pentru a nu fi reluate la un eventual control“. 

Un fost locotenent implicat în alegerile din 1946 a dezvăluit că a fost plătit, fiindu-i cumpărată tăcerea. „Eram tânăr locotenent de 25 de ani în arma geniului, făcând parte dintr-o unitate de construcţii Căi ferate cu sediul la Chitila. Sunt repartizat la secţia de votare din Brezoaiele şi, ca «tacâmul» să fie complet, într-un plic primim o sumă de bani care reprezintă cam două salarii ale gradului pe care-l aveam. Deci să fie clar că suntem şi cumpăraţi pentru ce ne aşteaptă“, mărturisea Dumitru Mitchievci, din Bucureşti. 

Pentru a fi siguri că iese rezultatul favorabil, voturile acordate partidelor politice cu tradiţie erau trecute la comunişti, dezvăluirea fiind făcută de  Cornelia Paţica din Bucureşti: „Pe contrapagina candidaţilor Partidului Liberal era lista comuniştilor cu soarele. Tuşul de ştampilă era foarte gros, iar hârtia buletinelor poroasă ca sugativa. De aceea amprenta ştampilei apărea şi pe contrapagină. Şeful comisiei (comunist), din comuna Bereşti, judeţul Covurlui, deschidea buletinul la pagina cu soarele şi trecea «VOTAT» la numărătoare, dar de fapt apărea «TATOV». Delegatul ne-a povestit că a protestat dar nu s-a luat în seamă protestul său. Până să ajungă la Galaţi ca să poată face vreo contestaţie, se publicaseră rezultatele. Totul era bătut în cuie“.

Intimidare şi falsificarea rezultatelor  

Despre fraudarea alegerilor s-a scris şi în Raportul Serviciilor Secrete Americane privind România, prezentat preşedintelui Harry S. Truman la 5 octombrie 1949: „În campania de alegeri, blocul partidelor democratice, dominat de comunişti, a susţinut o singură listă electorală şi, potrivit rezultatelor date de guvern, şi-a asumat o victorie strălucită. În realitate, alegerile s-au caracterizat prin intimidare şi falsificarea rezultatelor. Opoziţia, care, se estimează, a câştigat aproximativ 75% dintre voturi, a primit doar 35 din cele 414 locuri în Camera Deputaţilor“. 

Legăturile cu provincia, întrerupte

„În noaptea de 19 noiembrie au fost anunţate foarte puţine rezultate, iar apoi nu s-a mai spus nimic timp de 3 zile. Legăturile cu provincia au fost întrerupte, pentru a-i împiedica pe cei din opoziţie să obţină rezultate din teritoriu, şi se pare că acestea erau atât de consecvent în favoarea opoziţiei, încât guvernul şi-a dat repede seama că toate metodele lor ingenioase de falsificare dăduseră greş. Ca atare, în cele din urmă au fost obligaţi să falsifice cifrele oficiale şi să prezinte ceea ce fusese o înfrângere zdrobitoare drept o victorie copleşitoare“, se arată în raportul anual al reprezentantului Marii Britanii la Bucureşti trimis primului ministru englez Attlee. 

Rezultate alegeri

La scrutinul din 1946, BDP (Blocul Partidelor Democrate) a obţinut 78,46%, iar partidele tradiţionale 17,36%. În aceste condiţii, BDP a câştigat 348 mandate (379 alături de aliaţii săi), PNŢ - 32, iar PNL - doar 3.

Vă mai recomandăm:

Destinul tragic al generaţiei Marii Uniri. Cum au aranjat comuniştii procesul lui Iuliu Maniu: „Să convingeţi credincioşii să ceară executarea lui“

De ce n-au mai venit americanii în 1947. „Lumea trebuie să-şi dea seama în România că ajutorul american este în funcţie de intensitatea rezistenţei“

Poveste de dragoste comunistă: idila dintre „prinţesa roşie“, fata lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi amantul ei, un medic chirurg care a murit în închisoare

Sărbători de iarnă după gratii: Petru Groza a primit şampanie, iar deţinuţii arestaţi în regimul său şi-au făcut tort din resturi de pâine îmbibate în cafea