Ziua mondială a libertăţii presei: avem mai mult ca niciodată nevoie de o presă credibilă şi puternică

Ziua Mondială a libertăţii presei se celebrează în data de 3 mai. FOTO: UNsplash.com

De Ziua mondială a libertăţii presei, Asociaţia Profesioniştilor din Presă Cluj (APPC) trage un semnal de alarmă asupra problemelor presei locale.

Într-un comunicat transmis de Asociaţia Profesioniştilor din Presă Cluj cu ocazia Zilei mondiale a libertăţii prese se arată:

„Pandemia de COVID-19 a adâncit criza în care se afla presa, în special, cea locală. Veniturile din publicitate au scăzut dramatic şi, există toate şansele ca această tendinţă să continue. În condiţiile în care multe companii lovite de efectele colaterale ale crizei medicale au renunţat la publicitatea în presă, există pericolul ca cele mai importante surse de venit să rămână fondurile care se distribuie pe criterii politice. Riscăm ca jurnaliştii să devină simpli purtători ai mesajului oficial al autorităţilor, presa pierzându-şi astfel funcţia de „câine de pază” al democraţiei. 

În criza pandemică s-a observat o creştere a importanţei acordate de mass-media audienţei în dauna calităţii: pseudo-experţi şi personaje cu un discurs iraţional periculos pentru sănătatea publică sunt promovaţi pentru simplul motiv că aduc cititori/telespectatori. Sunt încălcate, deseori, principii de bază ale profesiei pentru a obţine audienţă mai mare. Din factori importanţi în lupta împotriva dezinformării, unele instituţii media au devenit promotoare ale dezinformării.   

Parlamentul European a atras atenţia asupra crizei prin care trece presa din Uniunea Europeană în contextul pandemiei. Într-o rezoluţie votată în aprilie 2020, europarlamentarii au arătat: „În prezent, sectoarele mass-media şi al presei joacă un rol crucial în furnizarea de informaţii exacte şi relatări detaliate. Ele sunt un antidot esenţial pentru ştirile false şi dezinformare. Cu toate acestea, sectorul este în prezent foarte afectat, cu o scădere de până la 80% a veniturilor din publicitate în unele state membre şi incertitudinea a devenit singura certitudine pentru viitor”.  

La nivelul Clujului, dar suntem siguri că situaţia este întâlnită şi în alte părţi ale ţării, autorităţile locale contribuie la adâncirea crizei în care se află presa tipărită. În luna aprilie 2020, reprezentanţii publicaţiilor tipărite  Făclia de Cluj, Kronika, Monitorul de Cluj,  Sinteza, Szabadsag, Transilvania Reporter şi Ziua de Cluj, alături de Asociaţia Profesioniştilor de Presă Cluj (organizaţie profesională care reprezintă peste 70 de jurnalişti şi publicişti din Cluj), au solicitat Primăriei Cluj-Napoca să oprească înlăturarea chioşcurilor de presă de pe raza municipiului şi, împreună cu difuzorii de presă, să găsească soluţii pentru ca, în continuare, acest tip de activitate să poată fi desfăşurată în condiţii optime. Deşi, oficial, municipalitatea a susţinut că există deschidere pentru discuţii, nimic nu s-a întâmplat. 

În plus, la nivelul autorităţilor locale şi naţionale există mari probleme cu respectarea Legii 544 privind accesul la informaţiile de interes public. Cele mai multe instituţii publice au renunţat să mai organizeze conferinţe de presă, deşi legea le obligă să facă acest exerciţiu de transparenţă. De asemenea, se întâmplă din ce în ce mai des ca răspunsurile la solicitările scrise ale presei fie să ajungă cu întârziere la jurnalişti, fie să ajungă incomplet, fie să nu fie trimise, autorităţile profitând de lipsa unei sancţiuni în cazul refuzului de a răspunde.  

„Jurnaliştii profesionişti şi alte părţi interesate din mass-media vor cere măsuri urgente pentru a contracara ameninţările care slăbesc mass-media independente şi locale din întreaga lume, o criză înrăutăţită de pandemia COVID-19. Aceştia vor prezenta soluţii pentru a consolida viabilitatea mass-media, vor solicita o mai mare transparenţă din partea companiilor social media şi vor cere măsuri pentru îmbunătăţirea siguranţei jurnaliştilor şi pentru sprijinirea mass-mediei independente. De asemenea, se aşteaptă de la guverne să investească în formarea în materie de educaţie media pentru a ajuta oamenii să recunoască, să preţuiască şi să apere jurnalismul bazat pe fapte ca parte esenţială a informaţiei ca bun public”, se arată în comunicatul publicat de UNESCO astăzi, 3 mai 2021. 

În fiecare an, în data de 3 mai, sunt marcate principiile fundamentale ale libertăţii presei şi este adus un omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în timpul exercitării profesiei.

Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate la a XXVI-a sesiune a Conferinţei Generale a UNESCO. ONU a declarat ziua de 3 mai drept Ziua mondială a libertăţii presei pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: "Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat".

 „Pandemia de COVID-19 şi pandemia de ştiri false care a însoţit criza medicală ne demonstrează că avem nevoie, mai mult ca niciodată, de o presă credibilă şi puternică”, susţine Remus Florescu, preşedintele APPC.