Wild Carpathia 3: „Clujul a devenit căminul unui val de artişti ale căror ateliere nu trădează faptul că fac vâlvă pe scena internaţională a artei“

Piaţa Unirii din Cluj-Napoca FOTO: Adevărul

Despre artiştii plastici clujeni care devin din ce  în ce mai apreciaţi pe glob se vorbeşte, preţ de câteva secunde, şi partea a treia a filmului „Wild Carpathia“: o mână de artişti creează, în nişte ateliere modeste, dintr-o veche întreprindere, opere care „fac vâlvă pe scena internaţională a artei“.

În partea a treia a seriei de documentare „Wild Carpathia“, unde este descrisă frumuseţea bătrânului Maramureş, unicitatea picturilor de pe mănăstirile din Bucovina şi bogăţiile parcurilor naturale din ţară, se aminteşte, chiar la început despre Cluj drept o „poartă“ spre nordul României, un loc cu zi medieval de unde călătorul poate poposi.

În cele nici trei minute în care Charlie Ottley face o foarte scurtă prezentare a Clujului şi comprimă cele mai cunoscute simboluri ale oraşului: imagini din Piaţa Unirii cu Biserica Sfântul Mihail şi statuia lui Matia Corvin, Piaţa Avram Iancu cu Teatrul Naţional şi statuia lui Avram Iancu, imagini din atelierele Fabricii de Pensule şi din Grădina Botanică.

„Dacă vreţi să exploraţi nordul României începeţi de la Cluj, un oraş medieval renăscut datorită spiritului creativ al locuitorilor“.

Clujul, unul dintre oraşele care dă tonul în arta viitorului

Clujul şi artiştii săi plastici devin din ce în ce mai apreciaţi. În septembrie, presa clujeană prelua un articol din New York Times unde se spunea că oraşul Cluj este menţionat alături de Delhi şi Bogota într-un top al oraşelor de artă ale viitorului. Articolul era o prezentare a cărţii “Art Cities of the Future: 21st-Century Avant-Gardes”, lansată în septembrie în Anglia şi SUA.

În carte sunt amintite două instituţii de cultură importante: Muzeul de Artă şi Fabrica de Pensule. Despre Fabrica de Pensule se afirmă că este un exemplu de succes pentru transformarea unui spaţiu industrial într-un cluster de artă.

Iar despre aceeaşi Fabrică de Pensule se vorbeşte câteva secunde şi în partea a treia a documentarului Wild Carpathia subliniind, încă o dată, valoarea artistilor clujeni:

„Clujul a devenit căminul unui val de pictori şi artişti ale căror ateliere din vechea fabrica de pensule nu trădează faptul că fac vâlvă pe scena internaţională a artei“.

„Un oraş medieval cu un imens talent artistic“

Printre artiştii menţionaţi în “Art Cities of the Future: 21st-Century Avant-Gardes” se numără Adrian Ghenie, care a stabilit un record uluitor pentru piaţa românească a artiştilor în viaţă, vânzând în martie, anul acesta, la New York, pânza „Persian Miniature“ cu 350.000 de dolari.
Ghenie s-a făcut cunoscut prin intermediul galeriei Plan B din Cluj-Napoca şi în ultimii ani a fost extrem de prezent la târgurile şi expoziţiile internaţionale.
Tot el a reuşit, anul trecut, la Paris, o primă vânzare de peste 50.000 de euro.
Următorul succes important al lui Ghenie a venit, în februarie, anul ăsta, când la Casa de licitaţii Sotheby’s s-a vândut cu 183.500 de dolari tabloul intitulat "Dr  Mengele 2“.

Numele lui Adrian Ghenie a fost amintit, săptămâna asta, alături de cel al artiştilor plastici Mircea Cantor şi Ciprian Mureşan într-un articol în The New York Times, articol numit „Arta contează. Un oraş medieval cu un imens talent artistic“.

"Wild Forever" încheie seria documentarelor "Wild Carpathia", a fost lansat la sfârşitul lui octombrie.

Mai puteţi citi:

Artişti români care fac istorie la New York: Mircea Cantor, Adrian Ghenie şi Ciprian Mureşan

Clujul, într-un top al oraşelor de artă prezentat de New York Times

EXCLUSIV Manager cultural de pe băncile liceului. Un tânăr clujean scoate o revistă internaţională de ceramică care are abonaţi de pe toate continentele