Votul şi ardelenii. Sabin Gherman: „Ar fi bine dacă Sudul şi Estul ar refuza pomenile, ar împlini o Românie sănătoasă şi onestă cu sine“

Votul şi ardelenii. Sabin Gherman: „Ar fi bine dacă Sudul şi Estul ar refuza pomenile, ar
împlini o Românie sănătoasă şi
onestă cu sine“

Imagine de la protestul de la Cluj, din 8 noiembrie   FOTO: Facebook , Cristian Dăscălescu

În campania pentru alegerile prezidenţiale 2014 a fosta adusă în atenţia publicului o temă veche, sensibilă, folosită ca „material electoral“: desprinderea Ardealului de Romania. S-au auzit declaraţii în care unii politicieni susţineau că alţii vor să rupă Romania, asta în timp ce alţii vor să unească. Discuţia nu e una nouă, iar păreri vor fi multe şi variate, depinde din ce unghi se văd lucrurile.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Câte capete, atâtea păreri“, spuneau, cu sute de ani în urmă, latinii, subliniind dreptul fiecăruia la opinie. La fel se văd lucrurile şi acum: „Diferenţele sunt semnificative de la o zonă, la alta a ţării, de la o localitate, la alta, dar şi de la o stradă, la alta. Asta este democraţia. Bineînţeles că oamenii se adună şi în funcţie de opinii, şi în funcţie de educaţie sau nivel de trai“, scrie Moise Guran pe biziday.

Plecând de la câteva citate, cele de mai jos, am punctat câteva dintre diferenţele Ardealului, Banatului şi Crişanei faţă de restul regiunilor, scoţând în evidenţă de ce ardelenii votează altfel şi cum au reacţionat la ideea „ruperii“ Transilvaniei de România, temă veche readusă pe tapet în această campanie electorală. ca lucrurile să fie cât se poate de clare am discutat cu tânărul care a organizat miile de oameni care au ieşit în stradă la Cluj sâmbăta trecută, 8 noiembrie, dar şi cu un respectat lider de opinie din Transilvania, Sabin Gherman.

Ce zic unii de la proteste pro-Ponta

„A declarat la unguri că le dă autonomie dacă votează cu ei!“ e declaraţia unui pensionar protestatar pro-Ponta de la Bucureşti.

Ce a declarat Iohannis în „inima Ardealului“

„Nu vreau să rup Ardealul sau să învrăjbesc pe ardeleni împotriva oltenilor sau alte prostii. Acestea sunt minciuni, dar minciuni periculoase ale lui Victor Ponta care sper să nu fie crezute de români.  Vreau să fiu preşedintele tuturor românilor (n.r. din toate regiunile), şi al ardelenilor şi al bănăţenilor şi al moldovenilor şi al muntenilor şi al dobrogenilor, şi al tuturor românilor din diasporă. Nu e admisibil ca, în 2014, cineva să vină în campania electorală cu un text care a fost specific începuturilor anilor 90, specific vremii iliesciene când, din nefericire, această învrăjbire etnică a ajuns aproape să fie politică", a declarat Klaus Iohannis, la Cluj, pe 6 noiembrie.

De ce văd ardelenii diferit lucrurile, răspuns oferit de un jurnalist bucureştean

„Dar să mă intorc la drepturi: românii transilvăneni sunt obişnuiţi să se lupte pentru ale lor. Secole la rând s-au bătut cu asimilarea în masă. Au făcut petiţii, demonstraţii, şcoli şi mişcări sociale. Pentru ei,  drepturile sunt importante pentru că n-au venit niciodată de-a gata.
Poate şi de-asta ies acum în stradă pentru un principiu, nu pentru un candidat. Şi poate şi de-asta povestea celor două teritorii e acum una tristă. Ştiţi cum se vede din Ardeal? Vă spun eu: ca şi cum trunchiul şi capul unui om ar face un pact să nu mai asculte ce-i spune inima“
, scrie Lucian Mândruţă, pe blogul său, după protestele din Ardeal, unde nu s-au scandat lozinci despre „ruperea“ Ardealului de România.


Am ţinut să vorbim cu liderul protestelor din Cluj, Andrei Fărcaş (foto mai jos, sursa: arhivă personală), masterand la Budapesta. El zice că nu a întâlnit, în puţinul timp petrecut pe Facebook zilele acestea, discuţii despre ruperea Ardealului, şi că a auzit această idee dezbătută la unele televiziuni, Antena 3 şi RTV.

„Mi se pare un pur slogan fără susţinere, fără bază. În ziua de astăzi, o asemenea idee nu are susţinere: ruperea Ardealului şi alipirea de Ungaria. Mi se pare aproape imposibil, dacă nu chiar imposibil şi nici nu stau să mă gândesc la astfel de idei“, spune Andrei Fărcaş pentru „Adevărul“.


Întrebat de ce crede că Ardealul şi Banatul votează altfel decât restul ţării, tânărul a subliniat moştenirea culturală diferită pe care o au fiecare dintre regiunile României: „La Budapesta, la universitate (n.r. privată), am colegi din o grămadă de ţări europene, şi nu numai. Văd o gândire similară între felul în care gândesc eu şi în care gândesc colegii din Serbia, Slovacia, Ungaria, Croaţia pentru că e aceeaşi moşternire culturală şi probabil în asta constă una dintre diferenţele dintre noi şi celelate regiuni ale ţării (n.r. România)“.


Pentru o mai clară imagine de ansamblu a realităţilor acestei moşteniri culturale, a discuţiilor care au avut loc, zilele acestea pe Facebook despre ideea „ruperii“ Transilvaniei şi despre modul diferit în care acţionează şi votează Ardealul, Banatul şi Crişana i-am pus câteva întrebări jurnalistului Sabin Gherman (foto dreapta, sursa foto: Facebook).

Răspunsurile, mai jos:

Ai întâlnit, în această campanie electorală, pe Facebook, discuţii pe tema ruperii Ardealului ? Ce se spunea?

Sabin Gherman: Discuţii vor fi mereu. Au fost şi imediat după 1918, sunt şi acum. Dacă citeşti scrisoarea lui Traian Vuia către avocatul Dobrin, în 1922, acolo Vuia scrie, încerc să citez exact, că "politicienii Regat nu admiteau nici măcar termenul “unire”. Raţionamentul lor ducea drept la acea ce dreptul internaţional numeşte “droit de conquète” (Dreptul de cucerire)". La 10 ani după, în 1928, Maniu aduna încă o dată o sută de mii de români la Alba Iulia, ameninţând cu "dez-unirea". Nu ştim pentru că manualele nu spun despre asta. Dar pe lângă ei, noi trăim într-o mare de linişte. Atunci discutau marii oameni de stat despre ruperea Ardealului, acum punem pe Facebook nişte poze cu Biertanul şi suduim Guvernul că nu face autostrada Transilvania. Mare lucru nu-i. Pentru moment.

Ce impact are acest mesaj despre ruperea Ardealului de România? Mai are impact?

Sabin Gherman: Are acelaşi impact, sau ar trebui să-l aibă, ca şi mesajul ruperii României de Uniunea Europeană. Sunt doi-trei politicieni care cu astfel de mesaje îşi câştigă pita, sunt un fel de asistaţi - nu sociali, ci asistaţi naţionali... La fel sunt şi cei cărora că le puşcă-n piepţi mândria de a fi român. Mereu m-am mirat de unde-s atâţia sudişti care "apără" Ardealul (după cum la fel de mulţi budapestani ne salvează periodic).
Un brăilean vrea poliţie privată să apere Braşovul. Doi de prin Olt băteau acum trei ani bulevardele prin Târgu-Mureş în căutare de unguri şi jâdani. La Cluj se pripăşiseră doi vâlceni gata să pupe poala lui Baba Novac că nimeni nu-i român de nu-i ortodox şi verde. Ar trebui să ştie oamenii ăştia că unirea de la '918 nu a făcut-o Biserica Ortodoxă, ba mai mult, a fost principala instituţie care s-a împotrivit României rotunde. Să mai ştie că Şcoala Ardeleană n-ar fi existat fără sprijinul ardelenilor unguri ajunşi nobili în Budapesta - dureros, nu? Şi dacă tot m-am pornit: prima unire a ţărilor române n-a fost făcută de niciun Mihai Viteazu, ci de „bozgoru'” de Sigismund Báthory, la 1595 - şi planul lui Bathory se numea, iarăşi dureros, nu? - "planus dacicus". Ce e esenţial însă: pe de o parte, istoria de-atunci nu poate fi privită cu ochii de-acum, pe de alta, din manuale aflăm aproape totul despre Tutankhamon, dar fiu-meu a văzut prima statuie a lui Iancu de Hunedoara în ... Slovacia, anul trecut.

De ce crezi că au scos unii politicienii această temă, a ruperii, a dezbinării şi au transformat-o într-un subiect electoral?
 

Sabin Gherman: Păi dacă nu au niciun proiect, ce să facă şi ei, săracii? Nu sunt capabili să vadă România de dincolo de bancheta din spate. Ei cunosc Maramureşul pentru că acolo chefuiesc de Crăciun şi cunosc Bucovina din parangheliile de Paşte. Delta e doar rezervorul de icre negre, Apusenii doar cotaţia aurului la bursă. Ştiţi de când datează proiectul Canalului Dunăre-Siret? Din 1912. E proiectul prin care poţi să scoţi Moldova din foame, dar ei nu se  miră niciodată cum se face că regiunea cu pământul cel mai fertil şi cu cele mai dăruite vii e şi cea mai săracă regiune din Europa.

Faptul că Ardealul şi Banatul a votat cu dreapta , iar restul ţării cu stânga a creat o „ruptură“ în mintea noastră? Când zic ruptură mă gândesc la acea hartă cu procentele la vot.

Sabin Gherman: S-a depăşit linia roşie - dacă politicienii îi vor da înainte cu naţionalisme şi ultra-ortodoxisme, o să vedeţi foarte repede că "preşedintele care uneşte" e de fapt "preşedintele care urneşte" Ardealul şi Banatul. Votăm, ardeleni şi bănăţeni, de două decenii altfel decât restul României şi restul României nu se întreabă de ce şi cum cea mai dezvoltată parte a ţării alege altfel. Nu vrem pomană de la nimeni, nici de la Bucureşti şi nici de la Budapesta, amintiţi-vă că şi Budapesta şi Bucureştiul l-au băgat în puşcărie pe Slavici doar pentru că cerea autonomie pentru românii lui ardeleni. Şi să mai ştiţi că, dincolo de lozincile cu maghiarii din Secuime, suntem noi, românii, care vrem autonomia asta. Adică, să înţeleagă toţi, auto-gospodărire. Adică să trăim fiecare după cheful de muncă şi nu după şmecheria unui ministru (uneori da, ardelean) din Piaţa Victoriei. Ar fi bine dacă Sudul şi Estul ar refuza pomenile, ar împlini o Românie sănătoasă şi onestă cu sine. Ţara asta chiar merită nişte timpuri mai bune.

De ce, în opinia ta, ardelenii votează altfel decât Moldova şi sudul?

Sabin Gherman: Mai bine dau exemple: aţi văzut la televizor cum soldaţii deszăpezeau prin părţile Buzăului, cum aduceau făină şi pâine şi apă şi cârnaţi celor izolaţi, cum povesteau oamenii că n-au mâncat de două zile? Da, căzuseră ninsori mari, da, era - culmea culmilor - iarnă, dar: în Apuseni, unele sate sunt izolate trei luni pe an, zăpada e cât casa şi totuşi nu vezi breaking-newsuri. Ştiţi de ce? Pentru că au în cămări tot ce le trebuie ca să treacă iarna. Se pregătesc din timp, pentru ei şi pentru animalele din grajd. N-o să vedeţi niciodată un moţ sau un secui stând la crâşmă în timp ce alţii dau la lopată. Ştiţi cum se spune "impecabil" la ţară, în Banat? - "ca în şpaisu' neamţului", şpaisul fiind cămara pentru provizii. Mai ţineţi minte cum era purtat Ponta în barca gonflabilă, în apă de treizeci de centimetri? Atunci amintiţi-vă şi de Târlişua, din Bistriţa-Năsăud: acolo a fost rupere de nori, noroi peste tot satul, dar a doua zi oamenii au ieşit şi au curăţat tot. Au venit la clacă bistriţeni din sate vecine şi au rezolvat problema în două zile. Sigur, guvernanţii îi ţin minte mereu pe cei care ţipă şi cer, nu pe cei care dau la lopată... No, cu gândul la cei din Apuseni şi la cei din Banat şi la cei din Târlişua votăm noi aşa, de-aia-i refuză ardelenii pe cei care, fără niciun proiect, urlă ba că vin moşierii, ba că vin ungurii, ba că brusc le-a crescut pe limbă mândria de a fi român.

Dar dincolo de diferenţele astea, România trebuie reparată; e de vorbit cinstit în ce măsură tradiţia cocoşismului naţional ajută la împăcarea cu o ţară niciodată grijulie cu ai săi. În ce măsură meseria de român e suficientă şi altceva nimic nu mai avem de făcut. Poate aşa, faţă-n faţă cu noi înşine, vom înţelege, în timp, de ce ne unim doar în jurul cazanului cu fasole frecată, de ce sfinţii noştri miros mereu a sarmale.
 

 

Cum au votat ardelenii: procentele pe judete, în harta de mai jos


Mai puteţi citi:

Sabin Gherman, încă un manifest: „În Ardeal şi Banat, nu poţi azi să-l bagi în mă-sa şi mâine să-l pupi”

Românii şi şeful statului. Cum ar fi arătat ţara dacă ar fi votat doar Moldova şi Oltenia? Ardealul şi Banatul, o altă Românie

Uniţi, salvăm? Ardealul şi Banatul luptă singure pentru democraţia din România. Inerţie în restul ţării

Torpile de campanie: de la „Credeţi în Dumnezeu, domnule Iliescu?“ la căprioara lui Năstase şi candidatul 007

VIDEO Cum ne-au convins Iliescu, Băsescu şi Constantinescu să-i votăm. Detalii din spatele sloganurilor, de la „Nu ne vindem ţara!“ până la „Să trăiţi bine!“

VIDEO Loviturile de graţie în finalele prezidenţiale, la TV. De ce n-a contat democraţia lui Raţiu, dar am mizat pe „blestemul comuniştilor” lui Băsescu

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: