VIDEO Scrisoare deschisă către Emil Boc: „Nu tăiaţi copacii din Parcul Ştefan cel Mare”

Câţiva clujeni au căutat copacii uscaţi din Parcul Ştefan cel Mare, dar nu i-au găsit. FOTO: Paula Boarţă

Un grup de clujeni cer, într-o scrisoare deschisă adresată Primăriei Cluj-Napoca şi Consiliului Local, să nu fie tăiaţi arborii din Parcul Ştefan cel Mare, situat în centrul oraşului, în spatele Teatrului Naţional Cluj.

„Mulţi dintre noi ştim de-o viaţă copacii din Parcul Ştefan cel Mare. Ne-am jucat lângă ei, le-am folosit crengile să ne facem săbii, frunzele să facem mâncare la păpuşi, le-am cules în fiecare toamnă castanele. Au crescut împreună cu noi. De ce vreţi să îi tăiaţi? Ne-am strâns ieri, 29 octombrie 2020, câţiva prieteni şi prieteni ai unor prieteni, în jurul copacilor, spre a le arăta preţuirea noastră”, scrie biologul Loredana Peca în scrisoarea adresată autorităţilor. 

Ataşat scrisorii deschise este un clip video în care câţiva copii îşi spun părerea despre proiectul Primăriei de a tăia copacii vechi şi de a-i înlocui cu arbori tineri. 

Copii clujeni îi cer lui Emil Boc să nu taie copacii din Parcul Ştefan cel Mare

„Dorim să vedem datele brute, neprelucrate, de la analiza copacilor din parc” 

Primăria motivează tăierea a 10 copaci despre care viceprimarul Dan Tarcea spune că ar fi uscaţi. Clujenii au căutat arborii uscaţi şi nu i-au găsit. Ei cer Primăriei transparenţă şi doresc să vadă datele conform cărora s-a stabilit starea arborilor:  

„Dl Viceprimar Tarcea spunea într-un interviu la EBS Radio că sunt 10 copaci uscaţi care vor fi tăiaţi şi alţi 15 la care se vor face analize pentru a afla în ce stare de sănătate se află. 

Am căutat copacii uscaţi şi nu i-am găsit. Dacă dumneavoastră, folosind tomograful achiziţionat de primărie, aţi ajuns la alte concluzii, vă cerem să faceţi publice acele date. Dorim să ştim firma care fabrică acel tomograf şi modelul acestuia. Dorim să vedem datele brute, neprelucrate, de la analiza copacilor din parc şi de la exemplare ale aceloraşi specii sănătoase, folosite ca etalon. Dorim să ne explicaţi cum s-au interpretat datele şi cum s-au luat deciziile. Apropos de asta, în oraşul Koeln din Germania, oraş  înfrăţit cu Clujul, se fac emisiuni pentru copii, în care li se explică cum funcţionează un tomograf pentru copaci şi cel care conduce echipa care verifică starea copacilor din parcurile din oraş, apare în film cu nume şi prenume: https://www.wdrmaus.de/filme/sachgeschichten/baumbegutachter.php5  

Dacă copiii din Koeln sunt capabili să înţeleagă astfel de informaţii, fiţi siguri că şi adulţii din Cluj ar fi! 

Haideţi să discutăm în mod real, consultaţi-ne când luaţi decizii importante pentru oraşul în care trăim sau măcar oferiţi în mod transparent informaţiile pe baza cărora doriţi să tăiaţi acei copaci.”

Copaci de peste 40 de ani

„Marea majoritate a copacilor din parc au peste 40 de ani, după estimările unui peisagist cu care colaborăm. Ceea ce pentru unii par a fi nişte instrumente uzate, sunt, de fapt, nişte adevărate ecosisteme, stâlpi de susţinere pentru o extraordinară diversitate de organisme care trăiesc în sol, pe şi printre rădăcini, sub scoarţa copacului, în scorburi, pe frunze. Copacii maturi nu sunt nişte versiuni supradimensionate ale copacilor tineri. Ei au înfruntat intemperii, atacul insectelor şi al bolilor, în ei s-au format cavităţi în care se adăpostesc mii de microorganisme şi nevertebrate (majoritatea suficient de mici ca să le putem vedea cu ochiul liber) şi vertebrate (păsări mai ales). Pe aceşti copaci cresc muşchi, fungi şi licheni. Toată această împânzitură de specii asigură sănătatea mediului respectiv şi implicit sănătatea oamenilor”, se mai arată în scrisoare.

Părerea specialistului: „Arborii maturi şi în special cei bătrâni din zonele urbane precum este municipiul nostru, au importanţă majoră”

Tibor Hartel, un reputat ecolog, conferenţiar la Facultatea de Biologie şi Ecologie a UBB, este de părere că arbării maturi sunt extrem de importanţi în mediul urban şi nu ar trebui tăiaţi.

„Copacii aceştia au avut, foarte probabil, un set bun de gene care i-au ajutat să reziste într-o piaţă destul de prăfuită şi înecată în gaze de eşapament. Dl. Tibor Hartel, un reputat ecolog, conferenţiar la Facultatea de Biologie şi Ecologie a UBB, cu care am luat legătura, ne transmite părerea dânsului: „Arborii maturi şi bătrâni sunt veterani - supravieţuitori. Şi asta este foarte important în zonele urbane. Genele lor - care parţial au determinat viabilitatea lor -ar putea fi salvate în pepiniere şi prin asta arborii supravieţuitor ar putea contribui la sustenabilitatea spaţiilor verzi urbane din viitor. Arborii maturi şi în special cei bătrâni din zonele urbane precum este municipiul nostru, au importanţă majoră. În primul rând rizosfera - mediul compus din rădăcinile arborilor şi solul din jur - are o biodiversitate extrem de ridicată care funcţionează ca o uzină care în permanenţă regenerează solul. Ciuperci, bacterii şi multe nevertebrate interacţionează în acest proces şi rădăcinile arborilor sunt elemente cheie în dinamica acestor interacţiuni. Rizosfera se formează în timp, cu vârsta arborilor. Din perspectiva urbanistică este important să se lase spaţiul de sub coronamentul arborilor neasfaltat, necompactat. Arborii au totodată valori ecologice şi culturale - acesta din urmă se vede şi prin petiţiile semnate de mii de oameni tocmai pentru a salva aceşti arbori. Societatea reprezintă „substrat” fertil pentru protejarea arborilor şi a naturii urbane şi asta trebuie să fie resursă pentru factorii de decizie. Nu în ultimul rând, soluţii pentru a menţine arborii acolo stabili şi în siguranţă există. Există tehnologia necesară pentru asta, există experţi pentru aşa ceva - adevărat, arboricultura este încă la începuturi în România, dar în Europa anului 2020 experţi se pot găsi dacă există...intenţie! Nu în ultimul rând, admit, că uneori arborii trebuie tăiaţi. Dacă evaluările de specialitate ajung la această concluzie totuşi materialul lemnos extrem de preţios se poate menţine în sistem, ori acolo, ori prin apropriere. Evidenţiez asta pentru că arborii morţi sunt depozite de nutrienţi pentru sol pentru zeci de ani. Există zeci de specii, inclusiv rare, protejate, care depind de lemnul mort, şi în spaţiile verzi din Cluj ar fi loc pentru ele - ar avea şi un rol didactic extraordinar”, se arată în scrisoarea trimisă Primăriei.  

„Nişte clujeni care iubesc oraşul”

„Aceşti arbori reprezintă o parte importantă a patrimoniului cultural al oraşului şi o componentă importantă în reducerea poluării în zona Teatrului Naţional Cluj şi în crearea unui umbrar natural binevenit de care se bucură locuitorii din zonă de la copii până la bătrâni, pe timpul verii. Dacă aveţi motive obiective pentru care câţiva din aceşti arbori trebuie tăiaţi, explicaţi-le pe canalele oficiale. Vă rugăm nu invocaţi criterii estetice, cum că copacii strâmbi sunt urâţi. Nouă ne plac şi copacii strâmbi. Ne place tot ce este natural şi plin de viaţă!”, sea rată în finalul scrisorii deschise semnate de „Nişte clujeni care iubesc oraşul”.