VIDEO Irina Margareta Nistor a explicat la Electric Castle de ce traducea toate înjurăturile cu „la naiba“: „Lumea crede că era o chestie de cenzură“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Irina Margareta Nistor la Electric Castle. FOTO: Remus Florescu
Irina Margareta Nistor la Electric Castle. FOTO: Remus Florescu

Când  vor lua cineaştii români un Oscar, de ce traducea toate înjurăturile cu „la naiba“, cum a lucrat cu Netflix şi ce crede despre filme precum „Suge-o, Ramona“ sunt câteva dintre întrebările la care a răspuns Irina Margareta Nistor la Electric Castle.

Irina Margareta NIstror s-a întâlnit, joi, cu participanţii la Electric Castle în cadrul evenimentului EC Talks. 

Întrebată despre problema filmului românesc, IMN a răspuns: „Problema filmului românesc este că are mai mult public în afară. Lucrurile s-au mai redresat, dar dacă s-au redresat cu „Oh, Ramona” nu e bine. Este un American pie local, un poale-n brâu local. E nevoie şi de filme de acest gen pentru că din banii obţinuţi poţi să faci alte filme mai târziu. Succesul unor astfel de filme este exact, dacă vrei, principiul lui Andre Rieu, pe care eu îl detest. Lumea zice: „Hai la Andre Rieu şi apoi mergem la Ateneu. Am dubii că ăsta e drumul spre Ateneu” 

Irina Margareta Nistor vorbeşte despre cum erau oamenii supravegheaţi de Securitate pe vremea lui Ceauşescu 

Despre perioada în care traducea filme pe casete video, Nistor a spus că pe atunci televiziunea avea 2 ore de program, numai cu propagandă şi ceva muzică populară, iar flme foarte rar, de obicei, filme cu mulţi copii, ca să se înmulţească populaţia. „Asta cu înmulţitul populaţiei, eu mereu o spun, că eu nu ştiu cum se înmulţea populaţia aia, pentru că nu exista niciun film nu numai cu o scenă cât de cât măcar, dar la sărut, de exemplu, după 3 secunde se tăia scena. Mai mult de 3 secunde nu era voie niciodată. Era o perioadă foarte dificilă şi a existat această supapă a casetelor video pe care eu le-am dublat, eu fiind total împotriva dublajului”. 

Referitor la colaborarea cu Netflix, Margareta Nistor a spus că aceasta a fost foarte interesantă şi extrem de profesionist făcută, fiind filmată în România. „Iniţial, trebuia să fie filmată în Mexic, dar în ultimul moment s-a făcut aici. Era făcută ca prezentare pentru „Narcos”, ocazie bună să mă uit şi să văd şi eu ce e cu Narcosu asta, crezând că e o persoană, nu că se referă la trafic de droguri. A fost o experienţă foarte bună, pentru că erai tratat ca în Occident, m-am simţit ca la Hollywood. Totul a pornit de la ideea pe care, probabil, că mulţi dintre voi o ştiţi, chiar dacă n-aţi apucat să vedeţi casete dublate de mine, probabil că aţi văzut melodia de la Taxi - „Subtitrarea la români” - pentru că eu nu traduc înjurăturile şi maxim este „la naiba”. Chestia asta au folosit-o şi cei de la Netflix pentru că e o modalitate de a încerca să fii mai elegant.”

Întrebată de ce nu a tradus înjurăturile în casetele video, rezumându-se la un „la naiba”, Nistor a explicat că multă lume şi-a imaginat că nu traducea înjurăturile din cauza cenzurii, dar nspune că nu acesta era motivul, ci faptul că în familia sa nu se înjura.

„Succesul unor filme precum „Oh Ramona” constau în gustul acesta pentru titlu, pentru lucrurile vulgare şi atunci şi viaţa noastră o să se învârtească tot în lumea asta. Apoi, în închisorile comuniste înjurătura era una dintre modalităţile de tortură. Îi puneau să se înjure între ei, să-şi înjure mama, rudele moarte... Şi am zis atunci «vocea mea nu va fi niciodată o voce de torţionar». Am constatat că până în 87, când a fost revolta de la Braşov şi erau nişte muncitori zdraveni şi aşa, şi spuneau: «Doamnă, mai bine ne băteau până la sânge decât să ne umilească, să ne înjure sau să ne pună să ne înjurăm între noi». Aşa că, dacă am depăşit faza asta, iar lucrurile au evoluat şi vor evolua şi în direcţia asta, pentru că există filme foarte speciale“, a explicat Nistor.  

Despre posibilitatea obţinerii unui Oscar de către cineaştii români, Irina Nistor a spus: „Asta e una dintre întrebările veşnice, «Când o să ia România un Oscar?». Netflix, de exemplu, a investit nişte sume fabuloase în filmul Roma (care a luat Oscar anul acesta),şi nu mă refer aici la realizarea filmului, ci a investit foarte mult într-o publicitate, i-aş zice direct, deşănţată, la filmul Roma. Eu aş zice să vă gândiţi puţin atunci când spuneţi «dom'le, vrem să ia şi ai noştri Oscar». Să nu vă imaginaţi că e ca la Simona Halep, nu e acelaşi lucru. Să nu vă imaginaţi că o să se ridice toată sala în picioare şi o să aplaude sau dacă o să vină respectivul cu Oscarul acasă o să se adune cineva la stadionul naţional. NU. Dacă v-aţi uitat vreodată la Oscarurile din ultima vreme la cei care au luat pentru film într-o limbă străină. Uitaţi-vă de exemplu la filmul vecinului nostru, al lui Laszlo Nemes, Fiul lui Saul. Ce s-a întâmplat? L-a oprit cineva după ce a luat Oscarul, pe covorul roşu să-i zică: „Domnu, sunteţi minunat că aţi ajuns până aici”. Nu a zis nimeni. S-a urcat pe scenă, a zis două vorbe, a plecat şi «La revedere». Nu-mi amintesc să-l fi menţionat cineva la ştiri, deşi era un subiect extraordinar. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu filmul polonezului. Nu vă faceţi iluzii că este ca la sport“. 

Irina Margareta Nistor a avut şi un sfat pentru participanţii la festival: „Dacă o să preferaţi filmele cu happy end o să vă fie mai bine şi nu veţi avea nevoie de medicamente mai târziu“.

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite