VIDEO Coaliţia pentru familie, susţinută de Mitropolitul Clujului la pelerinajul de la Nicula: „Dumnezeu ne dă libertate absolută“
0
Familia tradiţională a fost unul dintre subiectele abordate de Mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuţ, în liturghia care a încheiat pelerinajul de Sfântă Maria de la Nicula. Mitropolitul a susţinut că schimbarea definiţiei familiei în Constituţie reprezintă o formă de normalitate. Poveştile unora dintre cei 26.000 de pelerini demonstrează că există un pericol mult mai mare la adresa familiei tradiţionale decât căsătoriile gay.
„Nu se mai satură de bani”, spune bătrânica îmbrăcată, din cap până în picioare, în costum popular, ie, poale şi năframă albe, înflorate. Femeia îţi sare în ochi la fel ca icoanele cu Arsenie Boca printre cele cu „Icoana făcătoare de minuni de la Nicula”, care se vând la 10 lei pe tarabele care împresoară drumul spre celebra mănăstire, unde 26.000 de credincioşi au venit din toată ţara pentru a sărbători Adormirea Maicii Domnului. Maria Mihăiese (68 de ani) din Runcu Salvei vorbeşte despre cei trei fii ai ei, care sunt plecaţi în Spania de mai bine de 10 ani. „Aş dori să deie bine în lume bunul Dumnezeu şi sănătate la toată lumea, că de sănătate avem nevoie. Oameni tineri sunt bolnavi, apoi ce se ne mai mirăm noi”, spune femeie, dând să lăcrimeze. Rugăciunile ei s-au îndreptat şi către cei fii plecaţi în lume să-şi facă un rost. „De zeci de ani vin aici de Sfântă Maria, aici am găsit uşurarea, liniştea, atâta de bine mă simt după ce mă duc acasă...”, spune ea. Este meşter popular şi bate târgurile din toată ţara cu costume confecţionate chiar de ea. Viaţa familiei ei nu este uşoară deloc, mai ales că fiii plecaţi în Spania şi-au lăsat în ţară nevestele şi copiii. „Unii dintre ei au început şcoala aici şi învaţă bine, au zis să nu-i ducă acuma”, detaliază bătrânica. De ce nu vin acasă taţii lor? „Nu se mai satură de bani”, spune femeia cu jumătate de gură. „Le tot cumpără grădini şi terenuri la copiii. Nu pot să-i lase fără, mai ales că unii sunt la vârsta căsătoriei”, povesteşte ea.
Cam aşa arată familia tradiţională în foarte multe zone ale României, iar ceea ce-i ţine pe românii din străinătate departe de casă nu este lăcomia, ci nesiguranţa din ţara pe care tot aşteaptă s-o vadă vindecată. Povestea familiei Mihăiese este doar un exemplu, dar dacă te uiţi la zecile de maşini cu numere străine care s-au aflat în zona mănăstirii cu ocazia pelerinajului şi la miile de maşini cu care „euronavetiştii” români vin acasă în luna august îţi dau seama de amploarea fenomenului. Fiecare spune povestea unei familii nevoite să facă sacrificii pentru a trăi mai bine.
Cu modificarea Constituţiei la pelerinaj
Despre familia tradiţională a vorbit, dar dintr-o altă perspectivă, şi Mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuţ, la Sfânta Liturghie oficiată cu ocazia sărbătorii „Adormirea Maicii Domnului”: „Coaliţia pentru familie insistă să fie trecut în Constituţie faptul că familia este formată dintr-un bărbat, dintr-o femeie şi din copilaşii lor. Fără a fi inchizitoriali şi a le vrea răul altora care doresc să aleagă un alt mod de trai. Dumnezeu ne dă libertate absolută, dar oamenii aceştia, care fac parte din Coaliţia pentru familie pledează pentru normalitate”.
Mitropolitul a vorbit totuşi, puţin şi accidental, şi despre românii din străinătate cu ocazia prezentării unuia dintre oaspeţii de onoare prezenţi la ceremonie. „IPS Iosif „care îi păstoreşte pe românii din Europa de Vest şi de Sud şi nu se supără Înaltpreasfinţitul pe noi dacă-i spunem că ne rugăm lui Dumnezeu că ne rugăm să vină românii acasă. Patru milioane de români tineri în străinătate, tara a slăbit. Să vină acasă. Da, ca să vină acasă trebuie să le oferim locuri de muncă”, a spus ÎPS Andrei uitându-se parcă în partea sa dreaptă, la tribuna oficialităţilor, înţesată cu reprezentanţi ai administraţiei locale şi centrale. „Şi apoi...Şi apoi ar mai fi foarte multe de spus”, s-a abţinut mitropolitul şi a continuat cu un alt subiect. Cert este că schimbarea Constituţiei în sensul cerut de Coaliţia pentru familie, iniţiativă susţinută de Biserică, nu-i va aduce acasă pe cei 4 milioane de români din străinătate. Până când se va crea o Coaliţie care să se ocupe de modificările Constituţiei şi ale altor legi astfel încât românii din străinătate să aibă o şansă de a se întoarce acasă, aceştia vor rămâne cu rugăciunile Bisericii.
ÎPS Andrei Andreicuţ despre Coaliţia pentru familie şi scandalurile din Biserică
ÎPS Andreicuţ despre scandalurile din sânul Bisericii
Mitropolitul Clujului nu a evitat să vorbească şi despre ultimele scandaluri din sânul Bisericii. „Ar putea zice cineva: voi stăruiţi pentru normalitate, da noi ştim că sunt şi preoţi care calcă pe alături, sunt şi clerici care au păcatele lor. Este adevărat! Ştiţi că Preafericitul Părinte Patriarh Daniel prin scrisoarea ce a făcut-o publică şi-a cerut iertare în numele Sfântului Sinod frăţiilor voastre pentru aceste derapaje de la calea morală a unor clerici, dar prin asta nu înseamnă că Biserica e mai puţin sfântă, Biserica rămâne sfântă, este coloana vertebrală a neamului acesta şi unii poate că vor s-o dărâme, dar nu o vor dărâma pentru că Biserica nici porţile iadului nu o vor dărâma”, a perorat ÎPS Andrei. El nu a numit clericii în cauză dar cu siguranţă se referea la ultimele scandaluri provocate de părintele Pomohaci şi Episcopul de Huşi, Corneliu Bârlădeanu.
Mitropolitul Clujului despre cei 4 milioane de români plecaţi în străinătate
Micile minuni de la Nicula
„Închei cu ceea ce am început, prin cântările noastre ne mărturisim credinţa peste tot, dar în mod special aici la Nicula şi zicem, şi cu asta termin: La Nicula doar icoană, în ceruri maică şi doamnă, amin”, şi-a încheiat ÎPS Andrei Andreicuţ predica în aplauzele oamenilor. După slujbă, încet-încet, oamenii s-au îndreptat fie spre coada la care trebuia să stai pentru a lua sarmale şi cozonac, fie spre coada la care se aştepta pentru a vedea „Icoana făcătoare de minuni”. Printre cei care nu stăteau la nicio coadă, l-am întâlnit pe Dumitru Gherman, un clujean care a venit la Nicula cu soţia şi fetiţa lor de 2 ani şi jumătate. „Am mai fost aici în pelerinaj şi înainte să vină ea”, spune bărbatul arătând spre copilaşul care se întoarce ruşinos cu spatele. „Ne-am rugat la Maica Sfântă şi a venit”, spune Dumitru. Acum a venit la mănăstire pentru „mângâiere şi împăcare” şi într-adevăr faţa lui are ceva din seninătatea unui călugăr.
„Anul acesta am ratat Untoldul şi Electric Castle”, spune, zâmbind, Mihnea Călin, un tânăr îmbrăcat în trening şi cu un sac de dormit pe umăr. Este din Zalău, dar face facultatea de la Cluj-Napoca, la UBB, specializarea „Studii de Securitate”. „Am venit cu părinţii mei. Am mai fost când am fost mai mic şi am zis să mai venim o dată. A fost foarte, foarte frumos, liniştitor pentru suflet, pentru minte, pentru toate”, spune tânărul. Nu a venit cu doleanţă specială la pelerinajul, el vrea doar „Să ne ajute Dumnezeu”.
„Nu se mai satură de bani”
„Nu se mai satură de bani” - fraza spusă de bătrânica îmbrăcată în straie populare din Runcu Salvei mi-a revenit obsesiv în minte în timp ce coboram cei circa 2 kilometri de pe dealul unde se afla mănăstirea la locul unde am lăsat maşina. Bani peste tot. De la oamenii care strângeau donaţii pentru mănăstire în găleţi care se umpleau repede de bani, la tarabele unde puteai să cumperi orice, de la Icoana făcătoare de minuni de la Nicula, al cărui preţ varia de la 10 lei la 200 de lei, la CD-uri cu rugăciuni, cruci, jucării din plastic, năframe, CD-uri cu rugăciuni, brăţări, pălării, brânză, Kurtos Kalacs şi până la biletul care te scutea de transpiraţia urcării drumului şerpuit până la mănăstire: 3 lei o cursă de 2 minute. Oamenii din Nicula, oameni cu spirit antreprenorial s-au prins repede că poate face un mic profit cu ocazia pelerinajului şi nu e nimic rău în asta. Ceea ce m-a bucurat este că pe lângă toată această vânzoleală comercială am văzut şi o expresie a creştinismului în cea mai simplă formă: oamenii au scos găleţi cu apă rece în faţa curţilor pentru pelerinii însetaţi. Un gest atât de simplu şi de frumos. Ceea ce m-a întristat este că am văzut doar două astfel de găleţi, puţin faţă de zecile de tarabe instalate frumos în faţa caselor oamenilor.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
