Usturoi ardelenesc pe covorul roşu. Şi nu oriunde, ci la Festivalul de Film de la Cannes

Usturoi ardelenesc pe covorul roşu. Şi nu oriunde, ci
la Festivalul de Film de la Cannes

Usturoi pe covorul roşu pe care calcă vedetele la Festivalul de Film de la Cannes FOTO: Lucian Mircu

Bloggerul clujean Radu Băzăvan a făcut un film numit „Usturoi“, un lungmetraj despre prietenia dintre un român şi un rrom. Prietenul său, copywriterul timişorean Lucian Mircu, care  se află la Festivalul de Film de la Cannes, i-a făcut o surpriză: a pus un usturoi pe covorul roşu şi l-a fotografiat. Imaginea vine ca o încurajare în condiţiile în care clujeanul caută finanţare pentru a-şi monta filmul, promovat pe reţelele de socializare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Lucian mi-a zis înainte să plece la Festivalul de Film de la Cannes că îmi va face o surpriză. Nu a spus însă ce. Când am văzut poza…“, spune Radu Băzăvan. S-a bucurat evident, deşi încearcă din răsputeri să găsească finanţare pentru a putea monta filmul, a-l promova şi a şi plăti actorii care au jucat în el.

Pentru montare i-ar ajunge vreo 37.000 de euro (n.r. cam cât câştigă Loreen pentru concertul de la Cluj), iar pentru o promovare ca la carte şi pentru plata salariilor celor care au muncit la film - alţi 53.000 de euro. Însă, clujeanul este optimist.

„Ne vom descurca. Nu ne imaginăm că vom ajunge la Cannes, aşa cum a ajuns usturoiul din poza lui Lucian, şi nici nu visăm că vom câştiga Oscaruri“, adaugă Groparu.

În doar trei săptămâni, el a făcut un lungmetraj despre o povestea ardelenească despre copilărie şi prietenie, despre Cluj şi Transilvania, despre lumea care nu se vede la televizor.

„Am vrut să transmit o poveste frumoasă, convingătoare. Luci, regizorul (n. r.Luciano Alexander), mi-a spus că ar vrea un film cu copii, cu universul rural românesc care e foarte frumos, un film cu Transilvania, unde avem peisaje superbe şi e păcat să nu le valorificăm.
În fiecare zi vedem la televizor blocuri, oameni grăbiţi, vedem agitaţie, dar România nu e numai asta.
Nu are nimeni treaba cu cineva, cetăţean român, rom, ungur sau sas, câtă vreme îşi vede de treabă.
Ei, treburile astea nu prea le vedem la televizor şi mi-am dorit să fac din asta un laitmotiv al filmului. Cum ar fi un copil de etnie romă faţă în faţă cu discriminarea? De ce nu i-am acorda o şansă pentru ce poate să facă?“,
spune cu tărie Groparu.

I-a scris primarului pe blog, supărat că nu a primit ajutorul dorit

În decembrie 2012, la un eveniment public, Groparu i-a prezentat filmul primarului Clujului, Emil Boc, care s-a arătat foarte încântat şi i-a promis că îl ajută şi l-a sfătuit să depună o cerere de finanţare pentru ONG-uri întrucât administraţia sprijină iniţiativele asocaţiilor şi ONG-urilor locale.

„Dacă mai ţineţi minte, domnule primar, aţi fost şi dumneavoastră plăcut impresionat de montaj, de coloana sonoră, de calitatea imaginii.

Atâta de impresionat, încât ne-aţi spus să depunem un proiect pentru sesiunea de finanţări nerambursabile de la bugetul local, pentru că veţi susţine proiectul nostru cu bani (“Chiar aveam în plan să facem un film cu oraşul”, aşa ne-aţi spus atunci).

Drept urmare, după câteva săptămâni de muncă asiduă am depus în ianuarie, conform stufoaselor norme în vigoare, proiectul “Post-producţie filmul Usturoi” pentru finanţare.

Pentru noi, suma cerută pentru post-producţie (circa 166.000 lei) ne-ar fi permis să terminăm montajul şi să începem bătălia pentru promovare, pentru a lansa filmul anul acesta şi a creşte, prin urmare, awareness-ul mondial asupra capitalei Transilvaniei cât mai repede – mai ales că avem de gând să trimitem filmul la cât mai multe festivaluri de pe mapamond.

La distribuirea fondurilor, însă, am aflat că din cei 166.000 lei pe care vi i-am cerut ni s-au aprobat 8.000 de lei. Întrucât cu această sumă, stimată primărie, stimate domnule primar, suntem la fel de săraci ca şi până acum, vă mulţumim frumos, dar nu putem primi, şi vă rugăm respectuos să redistribuiţi suma acordată nouă altui proiect.
(...)

De ce insistăm cu filmul nostru? Pentru că suntem, la ora actuală, singurul oraş din România cu film de lung metraj propriu şi ar fi păcat să treceţi cu vederea plusul de imagine pe care îl putem aduce întregii noastre comunităţi din punct de vedere turistic. Şi ar fi păcat să ne lăsaţi să luptăm singuri pe acest front.

De ce vă scriem atât de public? Am ales calea aceasta de dialog pentru că v-am scris şi pe Facebook, şi pe adresa de gmail, ba chiar am încercat să dăm de dvs. la emisiunea de la Napoca FM de joi la care sunteţi invitat, dar fără succes pentru noi, din păcate (am sunat de 85 de ori într-o joi, de 80 de ori în alta). Din aceste motive, ne-am zis să apelăm la puterea magică a blogului.

Dacă v-am inoportunat, domnule primar, ne cerem scuze. Încercăm doar să facem tot ce putem pentru a duce filmul mai sus, tot mai sus. (n.r. pe blgoul lui Goparu deasupra acestei fraze se află imaginea cu usturoiul pe covorul roşu de la Cannes).

Iar dacă totuşi nu se poate face nimic, domnule primar, înţelegem, pentru că sunt vremuri grele.

Oricum, noi tot vom considera Primăria Cluj-Napoca partener, cu toate drepturile aferente, tot vom pune logo-ul cu “Cluj-Napoca pentru Capitala Europeană a Tineretului 2015″ oriunde apucăm în film şi pe site şi tot vă vom invita şi pe dumneavoastră, şi pe cât mai mulţi din inimoşii profesionişti din primărie (pe care îi salutăm) la marea premieră – pentru că aşa ni se pare normal să fie“, scrie Radu Băzăvan pe blogul său.

Vă recomandăm şi:

FOTO VIDEO Tom Sawyer, varianta de Cluj. „Transylvanian Garlic“, filmul prieteniei dintre un copil ţigan şi unul român

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările