Urmările pe care le poate avea stresul în timpul sarcinii asupra copiilor. Cercetătorii vorbesc despre tulburări din spectrul autist

Urmările pe care le poate avea stresul în timpul sarcinii asupra copiilor. Cercetătorii vorbesc despre tulburări din spectrul autist

Cercetătorii au demonstrat legătra dintre activarea sistemului imunitar la mamă şi apariţia unor tulburări de dezvoltare a creierului copilului

Activarea sistemului imunitar al femeii însărcinate, determinată de stres, infecţii, diferite boli sau alergii, poate declanşa apariţia unor tulburări în dezvoltarea creierului fătului, care au fost corelate cu dezvoltarea unor boli precum schizofrenia sau tulburările din spectrul autist, se arată într-un studiul realizat de cercetătorii de la Institutul pentru Dezvoltarea Minţii al Spitalului de Copii din Los Angeles.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un studiu de referinţă publicat în Jurnalul de Neuroştiinţă (Journal of Neuroscience) din 26 februarie, citat de Science Daily, arată că activarea sistemului imunitar al mamei gravide poate afecta dezvoltarea creierului copilului. O echipă de cercetători condusă de Bradley Peterson, director al Institutului pentru Dezvoltarea Minţii din cadrul Departamentului de Pediatrie al Spitalului de Copii din Los Angeles, a descoperit că funcţionarea creierului copilului pe termen scurt şi lung poate fi influenţată de activitatea sistemului imunitar al mamei în timpul celui de-al treilea trimestrul de sarcină.
 

În ce a constat studiul

 
Răspunsurile imune pot fi declanşate de factori precum infecţiile, stresul, bolile sau alergiile. Atunci când sistemul imunitar al organismului detectează unul dintre aceste declanşatoare, un anumit tip de proteine sunt eliberate ca parte a unui răspuns inflamator. Studiile pe animale au arătat că unele dintre proteinele eliberate în timpul acestui răspuns pot avea un impact asupra descendenţilor, dar se ştie puţin despre efectul asupra oamenilor. 

Studiul actual a fost conceput pentru a determina dacă acest răspuns imun poate afecta sistemul nervos în curs de dezvoltare al sugarilor.

În vederea studiului au fost recrutate femei tinere aflate în trimestrul al doilea. Acestea au fost supuse la mai multe analize: de sânge, s-a făcut monitorizarea fetală a inimii în timpul trimestrului al treilea, s-au realizat scanări ale creierului nou-născuţilor, s-a făcut evaluarea cognitiv-comportamentală a copiilor la vârsta de 14 luni. Vârstele fragede ale femeilor însărcinate (între 14 şi 19 ani) au reprezentat un risc ridicat de stres psiho-social.
 

Ce părţi ale creierului sunt afectate de activarea imunităţii

 
Sângele obţinut de la mame în timpul celui de-al treilea trimestru a fost testat pentru nivelurile de IL-6 şi CRP - două proteine care se găsesc la niveluri mai ridicate atunci când sistemul imunitar este activat. Echipa lui Peterson a monitorizat, de asemenea, ritmul cardiac fetal ca indicator al dezvoltării sistemului nervos. Echipa a constatat că prezenţa proteinei CRP a fost corelat cu variabilitatea frecvenţei cardiace fetale, care este influenţată puternic de sistemul nervos, indicând faptul că inflamaţia din corpul mamei a început deja să influenţeze dezvoltarea creierului.
 
Când copiii s-au născut, li s-au făcut scanări RMN în primele câteva săptămâni de viaţă. Imaginea creierului a scos la iveală o constatare izbitoare – au existat schimbări semnificative în comunicarea dintre regiunile specifice ale creierului corelate cu nivelurile ridicate de IL-6 şi CRP. Aceste regiuni ale creierului, denumite şi reţeaua de „salienţă“ au sarcină de a filtra stimulii care ajung la creier şi de a determina care dintre aceştia merită atenţie.

„Creierul nostru primeşte în mod constant informaţii din corpul nostru şi din lumea exterioară“, explică Peterson, care este şi directorul diviziei de Psihiatrie a copiilor şi adolescenţilor şi profesor de pediatrie la Şcoala de Medicină Keck de la South California University. „Reţeaua de salienţă analizează informaţiile şi decide ce este important şi justifică trecerea la acţiune. Tulburările legate de funcţionarea acestei reţele, precum şi diferite tipuri de infecţii şi alte declanşatoare ale răspunsului imun al unei femei gravide au fost legate de dezvoltarea bolilor psihiatrice, cum ar fi schizofrenia şi tulburările din spectrul autismului”, arată studiul. 
 

Un pas important înainte 

 
Studiul lui Peterson este primul care leagă inflamaţia maternă direct de perturbările din reţeaua de salienţă la sugari.
 
Corelaţiile markerilor inflamatorii materni crescuţi nu s-au limitat la perioada nou-născută, ci au continuat să persiste în copilărie. Când copiii au împlinit vârsta de 14 luni, cercetătorii le-au evaluat abilităţile motorii, dezvoltarea limbajului şi comportamentul. Folosind scala Bayley de evaluare a dezvoltării sugarului şi a copilului, Peterson a găsit modificări semnificative în scorurile copiilor mici născuţi la mame cu niveluri ridicate de IL-6 şi CRP.

În timp ce cercetătorii au încă mult de lucru pentru a înţelege complet modul în care aceşti factori imuni contribuie la dezvoltarea creierului, acest studiu reprezintă un pas important înainte. Deşi studiile pe animale au sugerat-o, acest studiu indica faptul ca markerii de inflamaţie din sângele gravidei pot fi asociaţi cu schimbări pe termen scurt şi lung în creierul copilului.
 

Citeşte şi
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările