Untold vs Electric Castle. Festivalul din România care oferă cel mai mare grad de satisfacţie participanţilor
0Cei mai importanţi DJ ai lumii pe aceeaşi scenă într-un mega-festival organizat în centrul Clujului este reţeta succesului pentru Untold. Cu toate acestea, Electric Castle, un festival cu line-up mai modest din punct de vedere comercial, a câştigat „lupta” în ceea ce priveşte gradul de satisfacţie al participanţilor, relevă un studiu realizat de un cercetător de la UBB. Acesta explică pentru „Adevărul” concluzia surprinzătoare a studiului.
Ovidiu Moisescu, conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (UBB), departamentul de Marketing, a realizat un studiu comparativ despre cele mai mari festivaluri din Românnia, Untold şi Electric Castle 2017. Acesta a folosit chestionare aplicate online unui eşantion de 1.164 de respondenţi care au participat la Untold în 2017 şi, respectiv, 867 care au fost la Electric Castle 2017.
Cele mai mari diferenţe s-au referit la sumele cheltuite în cadrul festivalurilor şi la gradul de satisfacţie al participanţilor.
Cât a costat distracţia
Cheltuielile cu cazarea/distracţia/mâncarea/băutura/suvenirurile/transportul (cu excepţia biletelor) sunt aproape duble în cazul Untold: 82,2 milioane de lei faţă de Electric Castle – 38,3 de milioane de lei.
Explicaţia diferenţei este dată de numărul diferit de participanţi: la EC 2017 – 174.000 de persoane, iar la Untold – 330.00. Menţionăm că la cifrele privind numărul de participanţi s-a luat în considerare fiecare intrare la festival. Astfel, dacă aceeaşi persoană a participat la toate cele 5 zile de EC/4 zile de Untold la numărătoare s-a considerat 5 respectiv 4 persoane.
Conform studiului, dacă nu luăm în considerare cheltuielile cu cazarea şi biletele, sumele cheltuite zilnic de fiecare participant pentru mâncare/băutră/transport/suveniruri au fost aproximativ aceleaşi: 192 de lei pe zi de persoană la Untold şi 171 de lei la EC.
O persoană care a participat la toate cele 4 zile de Untold a cheltuit 768 de lei (fără cazare şi bilet), respectiv 855 pentru cele 5 zile de EC.
Circa 90 de milioane de lei au cheltuit participanţii la Untold şi EC pe distracţie, mâncare, băutură, transport, suveniruri. FOTO: EC
Pe ce s-a dus cea mai mare parte a banilor
„Ca destinaţie a cheltuielilor, pentru cazare suma a fost mult mai mică – circa 30 de milioane de lei - pe când cheltuielile privind distracţia, băutura, mâncarea, transportul, suvenirurile au fost de 3 ori mai mari, circa 90 de milioane de lei. Dacă punem şi preţul biletelor, pe care nu l-am analizat în studiu, acesta poate să genereze încă pe atât”, spune Moisescu.
La întrebarea „Cine are cel mai mult de câştigat de pe urma festivalurilor?”, Moisescu a răspuns:
„Probabil că o parte din sume intră şi în visteria agenţilor economici locali, pentru că cel puţin o parte dintre participanţi au cheltuit bani şi în afara perimetrului festivalului, inclusiv localnicii din Bonţida, care au mici unităţi de alimentaţie publică se bucură în perioada festivalului. La fel şi la Cluj-Napoca, sunt convins că sunt mulţi care au ieşit din perimetrul festivalului şi au mâncat/băut în alte zone. Cred că e posibil ca grosul cheltuielilor, deşi asta nu-mi spune cercetarea, ci este presupunerea mea, să se fi dus tot la principalele companii prezente în perimetru, care au fost câteva mari şi importante, de exemplu, la Electric Castle acum am văzut că unul dintre principalii producători din România a acoperit tot ce înseamnă consumul de bere, chiar dacă mărcile erau diferite fac parte din acelaşi portofoliu.”
O altă mare parte a veniturilor revine organizatorilor din bilete, sumă pe care cercetătorul nu a analizat-o.
4 zile de Untold înseamnă un an de taxe încasate de UBB
120,5 milioane de lei reprezintă totalul cheltuielilor ocazionate de Untold şi EC în 2017, fără a include aici preţul biletelor.
„Sumele sunt mari. Veniturile obţinute de Universitatea Babeş-Bolyai (UBB), cea mai mare universitate din România, din toate taxele plătite de studenţi de-a lungul anului 2017 au fost de 80 de milioane de lei. Pe de altă parte, suma totală obţinută din cheltuielile (fără bilete) făcute de participanţi la ambele festivaluri - 120,5 de milioane de lei în 2017 – reprezintă 7-9% din bugetul municipiului Cluj-Napoca”, spune Moisescu.
„Untold a generat în 2017 cheltuieli ale participanţilor cu cazarea între 18,8 şi 25,6 milioane de lei, în timp ce EC a determinat în acelaşi an cheltuieli ale participanţilor cu acest tip de servicii cuprinse între 8,5 şi 10,5 milioane lei.
Untold a generat în 2017 cheltuieli ale participanţilor, altele decât cele cu biletul de intrare şi cazarea, între 63,4 şi 65,1 milioane de lei, în timp ce EC a determinat în acelaşi an cheltuieli omoloage între 29,8 şi 30,4 milioane lei”, relevă studiul.
Untold a avut line-up mai apreciat
Ceea ce l-a intrigat pe Moisescu cu privire la rezultatele obţinute a fost diferenţa cu privire la gradul de satisfacţie.
„M-am mirat de diferenţa destul de mare dintre EC şi Untold din perspectiva gradului de satisfacţie. Dacă luăm pe rând elementele despre care am întrebat avem: Lineup – aici nu m-a mirat, mă aşteptam ca gradul de satisfacţie să fie mai mare la Untold, deoarece erau nume mai sonore, să zicem”, a explicat cercetătorul.
Astfel, studiul relevă că „participanţii Untold au fost în mai mare măsură satisfăcuţi de artiştii prezenţi peste 81% declarându-se „mulţumiţi” sau „foarte mulţumiţi” la Untold, însă doar 72,9% la EC.
Strategia Untold cu privire la line-up a fost să aducă la Cluj DJ şi trupe aflaţi în topurile comerciale, în timp ce EC a mizat foarte mult pe artişti despre care s-a auzit mai puţin în România sau care sunt la începutul carierei.
LIne-up-urile Untold şi Electric Castle 2017 relevă strategia diferită a celor două festivaluri. FOTO:
Electric Castle a câştigat la capitolul „satisfacţie”
„La alte aspecte nu mă aşteptam să fie o diferenţă atât de mare. Astfel, EC a avut un avantaj semnificativ la gradul general de satisfacţie, dar şi în ceea ce priveşte intenţia de a participa la ediţii viitoare respectiv recomandarea festivalului”, a precizat Moisescu.
Procentul aferent celor „mulţumiţi” sau ”foarte mulţumiţi” a fost simţitor mai mare în cazul EC (88,5%) comparativ cu Untold (81,5%). De asemenea, procentul celor „foarte mulţumiţi” a fost semnificativ mai mare în cazul EC (45,7%) decât în cazul Untold (36,1%).
EC s-a bucurat, în comparaţie cu Untold, de procente mai mari de participanţi care au declarat probabilă sau certă participarea la ediţii viitoare (89% dintre participanţii EC, respectiv 75% dintre cei ai Untold) sau intenţia de a recomanda festivalul unor cunoştinţe -95,5% dintre participanţii EC, respectiv 89% dintre cei ai Untold.
„Ambele festivaluri se bucură de o mare majoritate de participanţi mulţumiţi sau foarte mulţumiţi care vor recomanda şi altora, dar aspectul pozitiv este semnificativ mai mare la Electric. Cred că există un standard minim sub care un festival nu ar trebuie să scadă în ceea ce priveşte line-up-ull, dar deja faptul că aduci nişte nume foarte sonore nu mai poate să-ţi crească satisfacţia participanţilor în absenţa celorlalţi factori care poate contează mai mult: atmosferă, curăţenie, ordine, atitudinea voluntarilor, lucruri care poate contribuie câte un pic fiecare, dar per ansamblu creează experienţa”, a concluzionat Moisescu.
Participanţii la EC au fost per total mai satisfăcuţi de experienţa de festival pe care au primit-o comparativ cu cei de la Untold. FOTO: EC
Cât de reprezentativ a fost eşantionul
La chestionarul întocmit de cercetătorul de la UBB au răspuns 1.164 de persoane care au participat la Untold în 2017 şi, respectiv, 867 în cazul EC 2017.
„Nu putem spune cu certitudine că eşantionul este reprezentativ, dar nici că este nereprezentativ. Strict metodologic vorbind dacă noi am dori un eşantion reprezentativ ar trebui să apelăm la o aşa-zisă metodă probabilistică, iar asta ar însemna să avem o bază de date cu toţi participanţii şi dintre acei participanţi să selectăm pur aleator respondenţii. Atunci ne-ar fi ajuns 400 de persoane pentru ca eşantionul să fie reprezentativ cu o marjă de eroare de maxim 5%. La peste 1.000 de persoane respectiv aproape 900, câţi respondenţi am avut, probabil că marja de eroare ar fi fost aproape de 0. Sondajul nu a fost probabilistic, deoarece eu m-am bazat pe voluntariatul respondenţilor pe care i-am găsit pe diferite grupuri de Facebook ale participanţilor. Astfel, am încercat să compensez prin numărul mare de participanţi.
Astfel, dacă nu reuşeşti să faci sondaj probabilistic, o cutumă ştiinţifică spune că ar trebuie să încerci să dublezi sau chiar să triplezi minimul eşantionului pentru a ajunge totuşi să poţi pretinde o anumită marjă de eroare. Atunci eu am avut de două ori mai mulţi respondenţi faţă de minimul de 400 pentru o marjă de eroare de 5%”, explică Moisescu.
Ovidiu Moisescu este cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din UBB. FOTO: Remus Florescu
De ce sunt două cifre la estimările cheltuielilor
Cercetătorul nu a obţinut baza de date cu participanţii de la organizatori, dar i s-au livrat datele demografice. „În mare, acestea spuneau că cei mai mulţi participanţi, şi aici vorbim despre ambele festivaluri, erau din Cluj-Napoca, urmaţi de cei din Bucureşti, urmaţi de cei din alte localităţi plus străinii care reprezentau circa 10%. Şi în eşantionul meu lucrurile sunt similare: clujenii sunt cei mai mulţi, bucureştenii pe locul II şi alte localităţi mai departe. În eşantionul meu, clujenii reprezintă mult mai mulţi decât erau în realitate participanţii clujeni. Vreo 30% au fost clujeni la Untold şi vreo 40% la Electric Castle. În eşantionul meu, clujenii sunt peste 50% la Untold şi peste 60% la Electric Castle. Am rezolvat problem asta în momentul estimărilor financiare calculând medii de cheltuieli pe clujeni, bucureşteni şi aţii, iar apoi refăcând calcului ţinând cont de ponderile exacte privind provenienţa comunicate de organizatori.”
În ceea ce priveşte estimările privind cheltuielile făcute de participanţi sunt date două sume (ex Untold a generat în 2017 cheltuieli ale participanţilor cu cazarea între 18,8 şi 25,6 milioane de lei).
Moisescu a explicat de ce: „Structura eşantionului seamănă cu structura populaţiei, dar nu este chiar identică. Pentru a rezolva problema asta, am calculat pe baza eşantionului media cheltuielilor pentru fiecare zonă de provenienţă principală (Cluj, Bucureşti, alte localităţi din România; s-a considerat că participanţii din străinătate, circa 10% din total, au cheltuit la fel de mult precum cei din Capitală-nr), iar apoi am folosit media asta pentru a estima cu ajutorul datelor reale furnizate de organizatori. De aceea am făcut calcului în două variante. Prima valoare este pe baza structurii eşantionului, iar cea de-a doua valoare, care în principiu a ieşit mai mare şi la unii şi la alţii, este pe baza structurii reale a populaţiei. Cel puţin la EC nu e mare diferenţă, la Untold e mare diferenţă şi aceasta reiese din faptul că am avut eu mai mulţi respondenţi clujeni pentru Untold.
Mai a fost neajunsul că pe străini, având în vedere că am găsit foarte puţini care au răspuns la chestionar, i-am considerat ca având aceleaşi cheltuieli ca bucureştenii, dar nu e exclus ca aceştia să cheltuiască mai mult”.
„Din punctul meu de vedere genul acesta de evenimente fac bine comunităţii în rândul cărora se desfăşoară per ansamblu. Evident că există şi efecte colaterale negative, dar toate acestea sunt corectabile. Până la urmă, şi locaţi unui festival precum Untold poate fi schimbată şi va rămâne tot Untold, eu sunt convins de asta, chiar dacă nu va fi în parcul central din Cluj-Napoca. Plus, că există mijloace tehnice care pot reduce impactul poluării fonice”, a concluzionat Ovidiu Moisescu.
Citeşte aici întregul raport.
Principalele rezultate ale studiului pot fi sintetizate după cum urmează (Observaţiile şi selecţia au fost realizate de Ovidiu Moisescu)
Profilul demografic al participanţilor pe baza eşantionului investigat
o Participanţii EC au avut o medie de vârstă ceva mai ridicată (27,3 ani) decât cei de la Untold (25,9 ani), procentul persoanelor cu vârste până la 20 ani fiind semnificativ mai mic în cazul EC (aprox. 10%) în comparaţie cu Untold (aprox. 18%).
o Participanţii EC au avut, în ansamblu, un nivel de educaţie superior celor de la Untold. Astfel, procentul participanţilor EC cu studii superioare (licenţă, master, doctorat etc.) a fost de circa 80%, comparativ cu numai 72% în cazul Untold.
o Ponderea participanţilor proveniţi din afara Ardealului a fost mai ridicată la Untold (circa 30%) decât la EC (circa 22%).
În cazul ambelor festivaluri, peste trei sferturi dintre participanţii ediţiei din 2017 participaseră la ediţii anterioare. Ponderea participanţilor fideli, aflaţi la a doua sau a treia participare la festival, a fost mai mare în cazul EC (79,24%), comparativ cu Untold (76,37%).
FOTO: Participanţii EC au avut o medie de vârstă ceva mai ridicată (27,3 ani) decât cei de la Untold (25,9 ani)
Deşi cele două festivaluri nu se adresează unor publicuri ţintă identice, mulţi dintre participanţii fiecăruia au fost prezenţi, în 2017, şi la celălalt festival.
Astfel, dintre participanţii la Untold în 2017, aproape 43% au participat şi la EC în anul respectiv. Procentul este semnificativ mai mare în cazul EC, aproape 58% dintre participanţii săi din 2017 participând în acelaşi an şi la Untold.
La Untold majoritatea covârşitoare a participanţilor (aproape 81%) au petrecut în cadrul festivalului pe toată perioada sa (4 zile), în timp ce la EC participarea a fost semnificativ mai fragmentată, peste 57% dintre participanţi fiind prezenţi la festival un număr de zile mai mic decât durata sa (5 zile). De altfel, durata medie de participare a ajuns la peste 90% din durata festivalului în cazul Untold (medie de 3,61 zile/participant), comparativ cu numai 76,2% în cazul EC (medie de 3,81 zile/participant).
Procentul participanţilor care au avut nevoie de cazare în afara reşedinţei obişnuite a fost similar în cazul celor două festivaluri (circa 43%).
Participanţii Untold din 2017, comparativ ce cei de la EC, au apelat, pentru cazare, în mult mai mare măsură la prieteni şi rude (16,58% vs 7,15%). Totodată, procentul participanţilor EC care au apelat la servicii de cazare contra-cost a fost semnificativ mai mare în comparaţie procentul omolog în cazul Untold (36,33% vs 26,12%). Participanţii Untold care au apelat la servicii de cazare contra-cost, comparativ ce cei de la EC, au ales în mult mai mare măsură închirierea de apartamente/case sau camere în acestea, unităţile specializate precum hotelurile, pensiunile, vilele, hostelurile etc., respectiv cazarea în cămine studenţeşti. Pe de altă parte, participanţii EC care au achiziţionat servicii de cazare au apelat în mult mai mare măsură la cazarea în cort/camping (peste jumătate dintre ei), comparativ cu cei de la Untold.
FOTO Dintre participanţii la Untold în 2017, aproape 43% au participat şi la EC în anul respectiv.
Percepţiile participanţilor privind impactul economic, social şi ecologic al festivalurilor
o Impactul economic perceput (asupra dezvoltării economice locale) al festivalurilor: participanţii celor două festivaluri au perceput, în general, în mod foarte pozitiv efectele acestor evenimente asupra economiei locale, creşterea activităţii în comerţ, turism şi servicii în perioada festivalurilor fiind o realitate.
o Impactul social perceput (asupra vieţii de zi cu zi a comunităţii) al festivalurilor: deşi, per ansamblu, acesta este perceput de către majoritatea participanţilor ca fiind ”mai mult pozitiv decât negativ” sau chiar ”în totalitate pozitiv”, au existat diferenţieri între percepţiile privind cele două festivaluri. Astfel, percepţia privind impactul social a fost mai puţin pozitivă în cazul Untold, comparativ cu cazul EC, lucru de altfel explicabil prin localizarea festivalului Untold în centrul municipiului Cluj-Napoca, ocupând un spaţiu public foarte popular în rândul comunităţii, dar care în timpul festivalului a fost inaccesibil acesteia.
o Impactul ecologic perceput (asupra mediului) al festivalurilor: comparativ cu celelalte două tipuri de efecte analizate, acesta este perceput în mai mare măsură ca fiind negativ, în cazul ambelor festivaluri, situaţie explicabilă prin faptul că ambele exploatează potenţialul unor mari spaţii verzi pentru desfăşurare. Totuşi, percepţia în cazul EC este mai puţin negativă. Acest fapt se datorează probabil implementării şi promovării programelor etichetate ca ”Eco” (”Zero Waste”, ”Eco Ambassadors”, ”Eco Games” etc.) în cadrul EC.
În privinţa dimensiunii grupurilor de participanţi, situaţia a fost aproape identică la Untold şi EC, în cazul ambelor festivaluri majoritatea participanţilor fiind prezenţi la eveniment cu grupuri de patru persoane (prieteni, rude, cunoştinţe) sau mai mari. Un procent important în cazul ambelor festivaluri (circa 11%) a fost reprezentat de participanţii care au participat la eveniment ”în doi”.
În cazul ambelor festivaluri, majoritatea participanţilor (peste 50%) şi-au procurat biletele de intrare pentru 2017 cu anticipaţie, cu peste 60 zile anterior evenimentului. Totuşi, gradul de anticipaţie a fost semnificativ mai mare în cazul participanţilor Untold, peste 59% dintre aceştia procurându-şi biletele de intrare cu peste 60 zile înaintea festivalului (comparativ cu numai 51,56% în cazul EC) şi numai 17,1% dintre ei cu mai puţin de 7 zile înainte (comparativ cu aproape 21% dintre participanţii EC).
Participanţii Untold au fost în mai mare măsură satisfăcuţi de artiştii prezenţi (peste 81% declarându-se ”mulţumiţi” sau ”foarte mulţumiţi” la Untold, însă doar 72,9% la EC).
Percepţia participanţilor despre preţurile biletelor de intrare şi produselor comercializate în cadrul festivalurilor:
o Preţul biletului de intrare la festival a fost perceput ca fiind ”mare” sau ”foarte mare” de către o parte mult mai mare dintre participanţii Untold (48,5%), comparativ cu procentul participanţilor EC care au considerat preţul biletelor din 2017 ca fiind ridicat (31%).
o Preţurile produselor comercializate în cadrul festivalurilor au fost percepute ca fiind ”mari” sau ”foarte mari” de către o parte mult mai mare dintre participanţii Untold (74,65%), comparativ cu procentul participanţilor EC care au considerat preţurile produselor vândute la festival ca fiind ridicate (55,48%%).
În cazul ambelor festivaluri, participanţii au considerat potrivită durata de desfăşurare a evenimentului (4 zile în cazul Untold, respectiv 5 zile în cazul EC), proporţia acestei opinii fiind covârşitoare în ambele cazuri (circa 80% în cazul participanţilor Untold, respectiv aproximativ 82% în cazul participanţilor EC).
Perioada de desfăşurare a celor două festivaluri a fost considerată de marea majoritate a participanţilor ca fiind potrivită. Totuşi, în comparaţie cu participanţii Untold, un procent semnificativ mai mare dintre participanţii EC şi-ar fi dorit ca festivalul să aibă o perioadă de desfăşurare diferită. Astfel, circa 10% dintre participanţii EC chestionaţi au fost de părere că festivalul ar fi trebuit să aibă loc mai târziu în timpul anului.
Atât în cazul Untold, cât şi în cel al EC, participanţii au considerat, în proporţie covârşitoare, că regulile aplicate în cazul evenimentului au fost potrivite (circa 88,5% în cazul Untold, respectiv aproximativ 92% în cazul EC), nefiind nici prea permisive, nici prea restrictive.
Majoritatea participanţilor celor două festivaluri au considerat locaţia de desfăşurare a acestora ca fiind ”potrivită” sau ”foarte potrivită”. Totuşi, participanţii Untold au considerat în mai mică măsură ”potrivită” sau ”foarte potrivită” locaţia festivalului decât participanţii EC (circa 84% vs circa 92%). Mai mult decât atât, 8,25% dintre participanţii Untold au considerat locaţia ”nepotrivită” sau ”foarte nepotrivită”, comparativ cu numai 3,46% dintre participaţii EC.
Aspectele în cazul cărora gradul de satisfacţie a fost mai scăzut în cazul ambelor festivaluri s-au referit la curăţenie şi, respectiv, la oferta de mâncăruri şi, mai ales, la oferta de băuturi.
Gradul de satisfacţie al participanţilor cu principalele aspecte ale experienţei festivaliere
o Sonorizarea şi sistemul de plată reprezintă aspectele de care participanţii au fost în cea mai mare măsură ”mulţumiţi” sau ”foarte mulţumiţi”, în egală măsură în cazul ambelor festivaluri (peste 85% dintre participanţi declarându-se în acest fel în ambele cazuri).
o Artiştii prezenţi şi atitudinea voluntarilor/personalului au fost alte două aspecte la care gradul de satisfacţie a fost ridicat, însă nu în cazul ambelor festivaluri. Astfel, participanţii EC au fost în mai mare măsură ”mulţumiţi” sau ”foarte mulţumiţi” de atitudinea voluntarilor/personalului (aproximativ 87% la EC, respectiv circa 79% în cazul Untold). În schimb, participanţii Untold au fost în mai mare măsură satisfăcuţi de artiştii prezenţi (peste 81% declarându-se ”mulţumiţi” sau ”foarte mulţumiţi” la Untold, însă doar 72,9% la EC).
o Aspectele în cazul cărora gradul de satisfacţie a fost mai scăzut în cazul ambelor festivaluri s-au referit la curăţenie şi, respectiv, la oferta de mâncăruri şi, mai ales, la oferta de băuturi. Totuşi, situaţia se diferenţiază de la un festival la altul, cele trei aspecte menţionate anterior fiind semnificativ mai puţin satisfăcătoare în rândul participanţilor Untold comparativ cu cazul EC. Astfel, doar 62,3% dintre participanţi au fost ”mulţumiţi” sau ”foarte mulţumiţi” de curăţenia de la Untold, comparativ cu 74,6% dintre participanţii EC. Discrepanţe similare în privinţa gradului de satisfacţie au existat şi în cazul ofertei de mâncăruri (63,5% vs 75,2%), respectiv băuturi (58,2% vs 72,8%).
Per ansamblu, în cazul ambelor festivaluri, participanţii ediţiei din 2017 s-au declarat, în marea lor majoritate, ”mulţumiţi” sau ”foarte mulţumiţi”. Totuşi, procentul aferent celor ”mulţumiţi” sau ”foarte mulţumiţi” a fost simţitor mai mare în cazul EC (88,5%) comparativ cu Untold (81,5%). De asemenea, procentul celor ”foarte mulţumiţi” a fost semnificativ mai mare în cazul EC (45,7%) decât în cazul Untold (36,1%).
Astfel, se poate afirma că, deşi ambele festivaluri au produs satisfacţie în rândul marii majorităţi a participanţilor lor, EC a avut participanţi care, per ansamblu, au fost în mai mare măsură mulţumiţi decât cei care au participat la Untold. Un aspect interesant care a caracterizat ambele festivaluri la ediţia din 2017 a constat în diferenţa semnificativă a gradului general de satisfacţie între participanţii mai tineri şi cei mai puţin tineri, respectiv între participanţii cu un nivel mai înalt de studii şi cei cu mai puţine studii. Astfel, atât în cazul EC, cât şi în cel al Untold, gradul general de satisfacţie afirmat de către participanţi a fost semnificativ mai mare în rândul celor mai tineri, respectiv în rândul celor fără studii superioare finalizate.
FOTO: Per ansamblu, în cazul ambelor festivaluri, participanţii ediţiei din 2017 s-au declarat, în marea lor majoritate, ”mulţumiţi” sau ”foarte mulţumiţi”
Atât în cazul Untold, cât şi în cel al EC, marea majoritate a participanţilor din 2017 au declarat ca fiind probabilă sau certă intenţia de a participa la ediţii viitoare sau de a recomanda festivalul prietenilor sau cunoştinţelor. Totuşi, există o diferenţă semnificativă în acest sens între cele două festivaluri, EC bucurându-se, în comparaţie cu Untold, de procente semnificativ mai mari de participanţi care au declarat probabilă sau certă participarea la ediţii viitoare (89% dintre participanţii EC, respectiv 75% dintre cei ai Untold) sau recomandarea festivalului (95,5% dintre participanţii EC, respectiv 89% dintre cei ai Untold).
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
