Un român cu atribuţii cât Arafat şi Gheorghiţă la un loc a învins pandemia în Australia
0
Expert în medicina dezastrelor, Tudor Codreanu coordonează răspunsul la criza COVID-19 în toată Australia de Vest, cu rezultate excelente: doar 1.000 de cazuri şi 9 morţi. El s-a ocupat de repatrierea marinarilor australieni şi a folosit cu succes ca centru de carantină, în premieră, un vas de croazieră cu peste 1.800 de pasageri şi echipaj la bord.
Originar din Cluj, Tudor Codreanu s-a mutat în Australia încă din 2009 şi a reuşit să-şi construiască o carieră impresionantă. Este comandant al Centrului de Coordonare a Incidentelor în Australia de Vest şi se află în prima linie a luptei, fie că e vorba de agenţi biologici, cicloane sau incendii, ultimele frecvente într-o ţară ca Australia.
„Centrul are două răspunderi majore. Primul este managementul strategic al tuturor incidentelor sau dezastrelor care afectează statul, iar al doilea, de a facilita managementul incidentelor locale sau regionale, în cazul în care capacitatea locală de răspuns este depăşită. Sigur că incidentele pot să apară concomitent. De exemplu, pentru o perioadă am avut câteva vase unde era epidemie de COVID-19 la bord în acelaşi timp cu ciclonul Seroja. Am şi răspunderea de a coordona vaccinarea anti-COVID în Australia de Vest”, explică Tudor Codreanu.
El deţine în acelaşi timp şi funcţia de comandant al Australiei de Vest al Diviziei de Asistenţă medicală de urgenţă în regiunea Pacificului de Sud-Est pentru misiuni complexe. Şi din această postură, el şi-a adus o contribuţie serioasă la menţinerea sub control a pandemiei şi la succesele înregistrate de autorităţile australiene în această luptă.
Parte a Australiei, Australia de Vest are o populaţie de 2.7 milioane de locuitori, dar o suprafaţă de 2,5 milioane de km2, echivalentul a de 10,5 ori suprafaţa întregii Marii Britanii.
Nu în ultimul rând, el predă la universităţi importante. „Predau medicina dezastrelor în două universităţi din Europa - una la Bruxelles, una la Novara, la nord de Milano, în cadrul masteratului european pe medicină de dezastre. Timp de câţiva ani am predat şi la Cluj, la universitatea mea dragă, în cadrul secţiei de Boli Infecţioase”, spune expertul.
Misiunile lui Codreanu
De la izbucnirea crizei COVID-19, clujeanul s-a remarcat prin misiuni extrem de dificile, inclusiv readucerea în ţară şi carantinarea unor nave de pasageri sau marfă. „Prima mare epidemie de COVID-19 pe un vas de croazieră a fost pe Diamond Princess în februarie 2020. Vasul era la doc în Yokohama.
Guvernul Federal al Australiei mi-a încredinţat misiunea de a repatria 200 şi ceva de australieni aflaţi la bord. La aterizarea în Darwin în Northern Territory - un alt stat al Australiei - misiunea a fost modificată şi a trebuit să organizez şi să conduc perioada lor de carantină de două săptămâni acolo, înainte de a mă putea întoarce acasă, cu două zile înainte de nunta fiicei mele celei mari”, a povestit clujeanul.
După succesul misiunii din Japonia şi Darwin, el a condus evacuarea a 1.600 de pasageri de pe vasul de croazieră Vasco da Gama şi a implementat procesul de carantină pe insula Rottnest.
Tot de numele său se leagă o premieră la nivel mondial. În martie 2020 a fost prima dată când un vas de croazieră, Artania, cu peste 1.800 de pasageri şi echipaj la bord, a fost folosit cu succes şi ca centru de carantină COVID-19.
„Vasele de croazieră au fost oprite de a mai intra în apele teritoriale ale Australiei din 20 Martie 2020, însă tranzitul vaselor de marfă a trebuit să continue. Au existat probleme cu alte vase, Al Kuweit, Al Messilah, Key Integrity şi Patricia Oldendorff, pentru a numit doar câteva. Fiecare din cele 5 vase de cargo menţionate au adus probleme speciale.
De exemplu, MV Patricia Oldendorff nu a putut fi adus la doc din cauza dimensiunilor vasului, şi toată misiunea şi carantinarea echipajului, inclusiv furnizarea zilnică a mâncării şi a ajutorului medical, l-am făcut cu vasul la ancora la 15 kilometri de mal, folosind elicopterul. Modul în care am răspuns la epidemiile de pe vase a făcut subiectul câtorva articole publicate în reviste medicale de prestigiu”, spune Codreanu.
Tudor şi echipa lui au gestionat problemele şi au folosit vasul Artania pentru carantină COVID-19.
Cum a învins Australia pandemia
Australia a avut o abordare diferită de ţările europene şi a evitat măsurile dure pe termen lung. Mai mult, a reuşit să menţină o cvasi normalitate, afectând mult mai puţin populaţia.
„Comparativ cu restul lumii, separarea geografică, închiderea graniţelor şi carantina la intrare în ţară de două săptămâni în hoteluri cu regim strict a făcut posibil succesul Australiei. Până acum, în Australia de Vest am avut doar 1.021 de cazuri diagnosticate, majoritatea în timpul carantinei din hotel. În total, am avut doar nouă decese, ultimul în aprilie 2021. În ultimii aproape doi ani, practic noi nu avem niciun fel de restricţie în viaţa noastră. În afară de faptul că nu putem ieşi din Australia, să călătorim, nu avem voie decât în situaţii speciale, totul este absolut normal”, punctează expertul.
Însă nu toate lucrurile au decurs atât de simplu. La fel ca în România, au existat şi există încă persoane care refuză să se vaccineze. Însă, potrivit spuselor lui Tudor Codreanu, pe baza modelelor statistice, se speră ca toată Australia să ajungă la 90% vaccinare la mijlocul lui ianuarie 2022.
Ce are de făcut România
În opinia sa, pentru ca România - şi oricare altă ţară - să aibă o campanie de vaccinare de succes, informarea corectă şi eficientă a populaţiei e esenţială.
„Mulţi ştiu ce e COVID-19, dar ştiţi că informarea joacă un rol absolut extraordinar în a conduce dorinţa sau nedorinţa de a se vaccina, fie că sunt probleme cu anumite religii care continuă să vehiculeze teorii alternative pe care avem greutăţi în a le disipa şi a le surmonta.
Vorbind de Australia, ceea ce este foarte îmbucurător este că în fiecare sondaj de opinie, cei care erau nehotărâţi numărul lor scade, iar numărul celor care sunt împotrivă nu a crescut, nu a scăzut, dar au devenit şi mai încrâncenaţi împotriva vaccinului. Dar este parte din distribuţia oricărei populaţii, oriunde, în orice ţară. Nu am văzut creştere în rândul acestor oameni care nu vor să se vaccineze în ruptul capului. Ce am văzut a fost o încrâncenare mai mare.
Nu voi distribui energia în a convinge 100 sau 1.000 de oameni care sunt ferm încrâncenaţi împotriva unui vaccin când aceeaşi energie şi acelaşi timp şi aceeaşi intenţie de a convinge pe cineva este mult mai uşor de făcut între unul care este nehotărât faţă de unul care se opune vehement. Cel care e nehotărât are nişte motive pentru care e nehotărât şi în momentul în care i le explic, încerc şi discut cu el pe fiecare motiv de nehotărâre”, spune Codreanu.
În ce priveşte opţiunile României pentru a învinge pandemia, e nevoie concomitent de unele restricţii, dar mai ales de continuarea procesului de vaccinare şi de testare. Există însă şi nuanţe, în funcţie de situaţia dintr-un anumit moment sau dintr-o anumită zonă, spune expertul.
„În opinia mea, totul depinde de rata de vaccinare. Scopul vaccinului a fost, în primul rând, să oprească boala severă şi moartea, nu transmiterea infecţiei de la o persoană la alta. După ce campania de vaccinare a început în diferite ţări şi datele medicale au fost culese şi analizate, am aflat că pe lângă scopurile primare ale vaccinului numite mai sus, şi rata de transmitere de la o persona la alta, s-a redus mult.
Am putea spune că unul din «efectele secundare» ale vaccinului este scăderea semnificativă a ratei de transmisie. Cum rata de vaccinare creşte de la o zi la alta, măsurile de sănătate publică se modifică şi ele. Unul din principiile din medicina dezastrelor e că trebuie să facem cât mai mult pentru cât mai mulţi oameni, şi nu totul pentru fiecare, cum e cazul în «timp de pace». Nu există sistem sanitar în lume care are resurse nelimitate”, mai spune el.
În opinia sa, implementarea certificatului verde este obligatorie, iar oricine vorbeşte de discriminarea nevaccinaţilor greşeşte. „Este greu de înţeles cum cineva care este eligibil pentru vaccinare să se simtă discriminat. Este acelaşi lucru cu a avea certificatul de vaccinare împotriva febrei galbene când călătoreşti în ţări în care boala este endemică, şi când te întorci acasă”, subliniază expertul.
Se încarcă comentariile...
