Un preot-profesor din Cluj a girat pentru cartea unui fost lider PDL-PNL aflat la puşcărie, la indicaţiile unui protopop: „M-a sunat Poliţia penitenciarului”

Un preot-profesor din Cluj a girat pentru cartea unui fost lider PDL-PNL aflat la puşcărie, la indicaţiile unui protopop: „M-a sunat Poliţia penitenciarului”

Preotul-profesor Florin Bozântan spune că a dat o recomandare prin telefon. FOTO: captura video

Un preot-profesor al UBB din Cluj, care a girat tema cărţii semnate de un fost lider politic condamnat la închisoare, susţine că nu ştie nimic despre conţinutul lucrării şi că, de fapt, ar fi fost contactat telefonic de Poliţia Penitenciarului Bistriţa pentru a da recomandarea. Surse din universitate au precizat, însă, că preotul le-a declarat că a acceptat să certifice tema cărţii lui Sabin Ilieşi la solicitarea protopopului de Bistriţa.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un caz interesant al lucrărilor ştiinţifice scrise după gratii de deţinuţi, pentru a mai scăpa de zile de puşcărie, este cel al părintelui profesor Florin Bozântan, de la Facultatea de Teologie Greco-Catolică a Universităţii „Babes-Bolyai” (UBB) Cluj, care a recomandat lucrarea „Biruinţa în suferinţă” a lui Sabin Ilieşi, fost lider al PNL şi, apoi, al PDL Bistriţa-Năsăud, condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, fals şi uz de fals, infracţiuni pe care le-a săvârşit în calitate de consilier judeţean. Deţinutul este de profesie economist şi a fost conferenţiar universitar la Facultatea de Ştiinţe Economice în cadrul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” Arad. Despre acest caz, preotul Bozântan pare a avea propria versiune.

„Nu am dat nicio recomandare. Să vă spun cum a fost: am primit un telefon de la Poliţia Penitenciarului Bistriţa, dacă nu mă înşel, dacă aş avea ceva împotrivă. Am zis «Dom'le, nu am nimic împotrivă, dar vreau să ştiu despre ce e vorba, pentru ca nici eu nu ştiu». Ieri am primit un telefon din nou de la Poliţie, prin care am fost întrebat ce grad universitar am. Atât. Nu pot să spun nimic, pentru că nu am nici lucrarea, nu am citit-o. A fost o chestie de întrebare. Nu am văzut lucrarea, nu am corectat-o. Nu depinde de mine. Le-am spus şi celor de la penitenciar, însă le-am spus că nu depinde de mine, am nevoie şi de aprobarea episcopului, fiindca sunt preot”, a declarat Florin Bozântan, pentru „Ziar de Cluj”.

Întrebat de reporterul „Adevărul” despre această situaţie, profesorul a susţinut că este într-o şedinţă şi, apoi, nu a mai răspuns la telefon. Chiar şi aşa, jurnaliştii „Adevărul” i-au transmis profesorului de la Teologie un sms, prin care i-a transmis că, în lipsa unei reacţii promise, va fi folosită singura sa declaraţie, dată pentru ziarul local amintit. Până la închiderea ediţiei, însă, deşi termenul de o oră promis de preot că va răspunde solicitărilor noastre trecuse de câteva ore, acesta nu a mai putut fi contactat.

UPDTATE Răspunsul profesorului de la Teologie

În jurul orei 18.36, profesorul Bozântan a răspuns la mesajul trimis de reporteri: "Îmi cer scuze, am fost prins în multe lucruri astăzi inclusiv într-o şedinţă la episcopie. Abia acum am văzut mesajul. Nu ştiu daca aş mai avea ceva de declarat. Vă mulţumesc pentru înţelegere. O seară binecuvântată d-voastră şi familiei d-voastre". 

Surse oficiale au precizat, pentru „Adevărul”, că explicaţia pe care preotul Bozântan a prezentat-o conducerii universităţii este diferită. Astfel, acesta spune că, în urmă cu zece luni, a fost sunat de protopopul de Bistriţa şi întrebat dacă poate da o recomandare pentru un deţinut pe care nu-l cunoaşte şi care vrea să scrie o carte teologică în penitenciar. Conform explicaţiei date, lui Bozântan i s-a cerut să certifice dacă tema aleasă de Sabin Ilieşi ţine de domeniul teologic sau nu. El ar fi confirmat acest aspect, însă fără a face alte demersuri. Purtătorul de cuvânt al Pentineciarului Bistriţa, Comin Părăuan, a susţinut că nu cunoaşte acest aspect şi că va reveni mâine cu un răspuns.


 

Un avocat recomandă lucrarea unui inginer


La Cluj găsim şi următoarea situaţie ciudată: profesorul Veress Emod, avocat de profesie, care este directorul Departamentului de Ştiinţe Juridice al Universităţii private Sapientia, a dat o recomandare pentru lucrarea redactată de un inginer. Este vorba despre lucrarea fostului ministru al Comunicaţiilor, Nagy Zsolt, „Uniunea Europeana în era digitală. Opţiuni şi proiecte”. Veress nu a răspuns la telefonul cabinetului avocaţial, în schimb ne-a dat detalii rectorul Universităţii, Dávid László, care a susţinut că profesorul „îl cunoaşte pe solicitant de aproape două decenii şi este specialist în domeniul în care a fost redactată lucrarea”.

Conferenţiarul universitar Mireille-Carmen Rădoi, cadru didactic asociat la UBB, unde predă cursul „Intelligence şi decizie politică” în cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie, a recomandat lucrarea „Rolul şi importanţa negocierilor comerciale în realizarea unei tranzacţii”, scrisă de generalul în rezervă Marin Măciucă, condamnat pentru fapte de corupţie. În CV-ul stufos al fostei directoare a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” Bucureşti apar multe specializări precum absolvirea Academiei Naţionale de Informaţii (ANI), din cadrul SRI, a fost lector universitar la disciplinele Comunicare politica, Institutii Euro-atlantice la ANI, a fost lector universitar doctor la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative şi cadru didactic la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială. În plus, a fost şi consilier local PDL la Primăria Sectorului 4, director de cabinet al ministrului Comunicaţiilor şi Societăţii Informationale, Gabriel Sandu, şi consiliera pe probleme de securitate al ministrului Apararii, Mihai Stănişoara. Cu toate acestea, Rădoi nu are ca specializare Dreptul Comercial, domeniul din care face parte tema pe care a recomandat-o.

 

Ce riscă profesorii
 

Profesorii care au semnat recomandări pentru lucrările ştiinţifice ale deţinuţilor sunt vizaţi de ancheta demarată de procurorii DNA cu privire la suspiciunea săvârşirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului. Concret, dascălii ar fi ajutat persoanele condamnate pentru infracţiuni de corupţie să-şi reducă pedepsele, „creând aparenţa că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie liberate condiţionat”.

Cu alte cuvinte, DNA suspectează că profesorii au girat în mod fraudulos capacitatea unor deţinuţi de a redacta lucrări ştiinţifice. Procurorii analizează situaţiile în care „mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandări formale, prin care au atestat pretinsa relevanţă ştiinţifică a unor lucrări, exclusiv pe baza titlului acestora, fără a lua contact în vreun mod cu autorul lucrării şi fără a cunoaşte viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fie abordate”, se arată într-un comunicat DNA. Este important de precizat că Decizia 619/2011 a Administraţiei Naţionale a Pentitenciarelor stabileşte că, pentru a putea începe să scrie o lucrare ştiinţifică, deţinuţii au nevoie să anexeze la cere „o recomandare scrisă privind relevanţa tematicii în domeniul ales, din partea unui profesor universitar sau a unui conferentiar universitar din specialitatea în care urmează să fie elaborată lucrarea”.

 

Recomandări formale?
Discuţia despre „recomandările formale” are două aspect. Prima: dacă profesorii au discutat cu autorii lucrării şi cunosc viziunea lor asupra temelor. Cea de-a doua: dacă profesorii sunt abilitaţi să-şi dea cu părerea în domeniul din care face parte tema aleasă de deţinuţi. 

În ceea ce priveşte primul aspect, Paul Fărcaş, purtătorul de cuvânt al Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj, instituţie care a cerut explicaţii profesorilor care au făcut recomandări, precizează:

„Marea majoritate a profesorilor de la UBB au răspuns la două întrebări venite din partea penitenciarelor. Una se referea la capacitatea deţinutului de a elabora o lucrarea ştiinţifică şi cealaltă, la tema aleasă de aceştia, în ce măsură are relevanţă sau este de interes public. Cadrele didactice în cauză nu au fost contactate ulterior pentru a coordona, corecta sau gira, lucrarea sau părţi din aceasta. Recomandările pe care le-au dat au avut la bază activitatea profesională anterioară, analiza CV-ului şi a statutul profesional al solicitantului”.

Dintre cei şase profesori ai UBB menţionaţi pe „lista ruşinii”, doar Gavril G. Neamţu, de la Facultatea de Litere, a văzut lucrarea pe care a recomandat-o şi, practic, a girat-o şi după ce a citit-o. În ceea ce priveşte informaţiile profesorilor cu privire la tema abordată acestea s-au rezumat, de cele mai multe ori, la titlul lucrării. 

Vă mai recomandăm:

 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: