Un comandor acuză: prea mulţi oameni au murit din cauza bugetului derizoriu alocat Aviaţiei. De ce s-a prăbuşit elicopterul de la Sibiu

Un comandor acuză: prea mulţi oameni au murit din cauza bugetului derizoriu alocat Aviaţiei. De ce s-a prăbuşit elicopterul de la Sibiu

Artur Vutcovici, locotenent comandor de aviaţie (r) FOTO: Remsu Florescu

Bugetul subdimensionat alocat Forţelor Aeriene Române a provocat un număr  nepermis de mare de accidente de aviaţie cu pierderi de vieţi omeneşti, este de părere Artur Vutcovici, locotenent comandor de aviaţie cu 15 ani de experienţă. El a analizat pentru „Adevărul” cele trei posibile cauze ale accidentului de elicopter de la Sibiu: uman, tehnic, de mediu.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Cauza principală a accidentelor şi dezastrelor din Forţele Aeriene Române o reprezintă alocarea unui buget derizoriu pentru necesarul real al acestei categorii de forţe armate”, a declarat pentru „Adevărul” locotenentul comandor de aviaţie, în rezervă, Artur Vutcovici (49 de ani), într-una dintre cele mai negre zile ale sale. Fost controlor de trafic aerian timp de 15 ani, din care trei i-a petrecut la Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, Vutcovici tocmai venise de la înmormântarea a doi dintre militarii morţi în accidentul aviatic din judeţul Sibiu: comandorul Arthur-Grigore Palfi (46 de ani) şi căpitanul-medic Rareş-Cosmin Moldovan (34 de ani). De piloţii Arthur-Grigore Palfi şi Cornel Titiana - care se zbate între viaţă şi moarte în spital- îl leagă o camaraderie de şapte ani. Deşi este ofiţer în rezervă din 2003, acum deţinând o firmă de consultanţă juridică pentru victimele accidentelor rutiere, Artur Vutcovici a fost tot timpul alături de colegii săi din aviaţia militară. 

 
„Într-adevăr, condiţiile meteo au fost grele, la momentrul incidentului, însă Cornel Titiana era pregătit să piloteze pe orice fel de vreme. Pilot clasa I devii după ce începi ca pilot neclasificat şi treci de clasele a III-a şi a II-a. În plus, piloţii sunt verificaţi în fiecare an pentru menţinerea acestei clasificări”,
Artur Vutcovici, locotenent comandor de aviaţie
 
Pilot de elită, la manşa elicopterului prăbuşit 
 
Vutcovici, care a absolvit Şcoala Militară de Aviaţie de la Bobocu, dar a terminat şi Dreptul, având lucrarea de licenţă cu subiectul „Accidente aviatice militare”, a făcut pentru „Adevărul” o analiză a cauzelor posibile ale accidentului de la Sibiu.  „Se vor lua în calcul trei elemente omul, tehnica şi mediul. Comisia de investigaţie a aviaţiei militare, compusă din specialişti, piloţi, ingineri, va analiza toate mijloacele de probă pentru circumstanţierea producerii accidentului. După ce a stabilit cauzele şi împrejurările producerii accidentului, Comisia emite, norme, după caz, astfel încât un accident de felul acesta să nu se mai întâmple”. Vutcovici a subliniat că în acest moment "nu se exclude nicio cauză".
În ceea ce priveşte cauza umană, Vutcovici spune că cel mai important om dintr-un elicopter este comandantul de echipaj: „Spun asta pentru că toţi cei aflaţi în aparatul de zbor se subordonează comandantului de echipaj, care este şi unul dintre cei doi piloţi aflaţi la bord. În cazul nostru este vorba despre  Corneliu Titiana, un om pe care-l ştiu foarte bine. Este un pilot clasa I foarte bun, un om cu sânge rece în situaţii limită”. Clujeanul precizează că un pilot clasa I este pregătit să îndeplinească misiunile încredinţate în toate condiţiile meteorologice, ziua şi noaptea. „Într-adevăr, condiţiile meteo au fost grele, la momentrul incidentului, însă Cornel Titiana era pregătit să piloteze pe orice fel de vreme. Pilot clasa I devii după ce începi ca pilot neclasificat şi treci de clasele a III-a şi a II-a. În plus, piloţii sunt verificaţi în fiecare an pentru menţinerea acestei clasificări”, explică Vutcovici. Acesta menţionează că Titiana era, în plus, şi instructor de zbor, iar la cei 46 de ani ai săi avea şi experienţa necesară pentru a face faţă oricărei situaţii. 
 
„Raportul de cauzalitate real este mult mai profund, problema principală fiind bugetul subdimensionat alocat Forţelor Aeriene Române raportat nevoilor reale ale Aviaţiei militare, ceea ce a condus la numărul nepermis de mare de accidente de aviaţie cu pierderi de vieţi omeneşti”
Artur Vutcovici, locotenent comandor de aviaţie
 
 
 
Elicopterul avea cel puţin 30 de ani
 
„Orice maşinărie se poate defecta în timplul mersului respectiv al zborului. E posibil ca unul dintre motoare să fi cedat din cauza unui material, de regulă problemele sunt la turbină”, a explicat Vutcovici. Când vine vorba însă despre cauzele profunde ale accidentului de la Sibiu, cât şi ale celorlalte incidente aviatice militare care s-au produs în România ultimilor ani, comandorul în rezervă spune hotărât: „Raportul de cauzalitate real este mult mai profund, problema principală fiind bugetul subdimensionat alocat Forţelor Aeriene Române raportat nevoilor reale ale Aviaţiei militare, ceea ce a condus la numărul nepermis de mare de accidente de aviaţie cu pierderi de vieţi omeneşti”. Tehnica de luptă în viaţia militară este veche de circa 50 de ani, spune clujeanul. „Cu siguranţă acest  IAR PUMA care a căzut are peste 30 de ani. Aparatele de zbor sunt uzate moral, apoi apare şi o uzură fizică. Dacă ai un Mercedes, oricât ar fi de bun, dacă îl ai de 30, 40, 50 de ani nu mai e o maşină bună. A fost o perioadă în care au picat foarte multe MIG-uri 21 şi 29. S-a ajuns ca mulţi piloţi să treacă în rezervă pentru că le-a fost frică să urce în MIG-ul 21”, explică Vutcovici. 
 
Oare, o decoraţie şi o avansare post-mortem pot alina suferinţele soţiei, copiilor şi părinţilor persoanei ”căzută la datorie” într-un război inexistent? Oare acestea pot înlocui principala persoană aducătoare de venit din familia sa?
 
Artur Vutcovici, locotenent comandor de aviaţie

 
Cine răspunde pentru piloţii morţi?
 
„Ca urmare a insuficientei resurse financiare alocate în ultimii 30 ani, resursa umană şi resursa materială a Forţelor Aeriene Române sunt afectate catastrofal. Cine răspunde pentru aceasta? Răspunsul corect este nimeni, deoarece răspunderea colectiva a guvernelor care s-au succedat, este o răspundere difuză, care nu antrenează o răspundere reală, nici morală, nici civilă, nici administrativă şi nici de altă natură. Un buget de mizerie alocat elitei armatei române, în opinia mea, constituie un atentat la securitatea naţională. Pe cine interesează cauzele profunde prin care oameni de o valoare deosebită mor? Ulterior, cu fast, aviatorii militari sunt declaraţi eroi şi avansaţi post- mortem. Oare, o decoraţie şi o avansare post-mortem pot alina suferinţele soţiei, copiilor şi părinţilor persoanei ”căzută la datorie” într-un război inexistent? Oare acestea pot înlocui principala persoană aducătoare de venit din familia sa?”, mai spune Vutcovici. 
 
„Aviaţia e o castă în care, de regulă, rufele în se spală în interior. Militarilor le e impusă o anumită atitudine, ei nu pot face declaraţii presei, ei pot face şi au făcut zeci de raporate care s-au oprit într-un sertar. Problema este că s-a ajuns la un număr nepermis de mare de accidente de aviaţie cu pierderi de vieţi omeneşti. În aviaţia militară <<merge şi-aşa>> este un precedent extrem de periculos”, 
 
Artur Vutcovici, locotenent comandor de aviaţie
 
Merge şi-aşa nu mai merge
 
El a mai susţinut că în acest moment România e „Cenuşăreasa” NATO: „Piloţii români au un număr de ore de zbor cu cel puţin 50% mai mic decât orice altă ţară din Alianţa Euroaltlantică, cu excepţia Bulgariei. Ani de zile, piloţii au avut alocat un număr de 10-20 de ore de zbor pe an în condiţiile în care pentru ca să-şi menţină abilităţile trebuie minimum 100 ore de zbor pe an”. Vutcovici spune că deşi situaţia precară a aviaţiei este cunoscută, situaţia nu s-a schimbat: „Aviaţia e o castă în care, de regulă, rufele în se spală în interior. Militarilor le e impusă o anumită atitudine, ei nu pot face declaraţii presei, ei pot face şi au făcut zeci de raporate care s-au oprit într-un sertar. Problema este că s-a ajuns la un număr nepermis de mare de accidente de aviaţie cu pierderi de vieţi omeneşti. În aviaţia militară <<merge şi-aşa>> este un precedent extrem de periculos”. Soluţia lui Vutcovici: Consiliul Suprem de Apărare a Ţării trebuie să se întrunească şi să decidă ce vrea: o aviaţie militară modernă sau un muzeu al aviaţiei, la care să fie ataşat un cimitir din ce în ce mai mare. 
 
Citeşte şi
 

Dorin Fodor, unul dintre militarii decedaţi în accidentul aviatic de la Sibiu, a fost condus pe ultimul drum de mitropolitul Andrei Andreicuţ

FOTO VIDEO UPDATE Cinci militari, morţi în accidentul din Sibiu, s-au întors "acasă" la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii

Cumnatul lui Valentin Bora, unul dintre militarii răniţi în accidentul aviatic: „Văd schimbări în bine de la o zi la alta. Dumnezeu i-a dat de lucru aici şi nu l-a luat la El“

 

 

Înmormântarea comandorului Arthur-Grigore Palfi. Cimitirul Militar Cluj-Napoca, 24.11.2014   FOTO: Florina Pop

Imagini din aceeasi galerie
  • Înmormântarea comandorului Arthur-Grigore Palfi. Cimitirul Militar Cluj-Napoca, 24.11.2014   FOTO: Florina Pop
  • Înmormântarea comandorului Arthur-Grigore Palfi. Cimitirul Militar Cluj-Napoca, 24.11.2014   FOTO: Florina Pop
  • Înmormântarea comandorului Arthur-Grigore Palfi. Cimitirul Militar Cluj-Napoca, 24.11.2014   FOTO: Florina Pop
  • Înmormântarea comandorului Arthur-Grigore Palfi. Cimitirul Militar Cluj-Napoca, 24.11.2014   FOTO: Florina Pop
  • Înmormântarea comandorului Arthur-Grigore Palfi. Cimitirul Militar Cluj-Napoca, 24.11.2014   FOTO: Florina Pop
  • Înmormântarea comandorului Arthur-Grigore Palfi. Cimitirul Militar Cluj-Napoca, 24.11.2014   FOTO: Florina Pop
  • Înmormântarea comandorului Arthur-Grigore Palfi. Cimitirul Militar Cluj-Napoca, 24.11.2014   FOTO: Florina Pop
  • Înmormântarea comandorului Arthur-Grigore Palfi. Cimitirul Militar Cluj-Napoca, 24.11.2014   FOTO: Florina Pop
  • Înmormântarea comandorului Arthur-Grigore Palfi. Cimitirul Militar Cluj-Napoca, 24.11.2014   FOTO: Florina Pop
  • Înmormântarea comandorului Arthur-Grigore Palfi. Cimitirul Militar Cluj-Napoca, 24.11.2014   FOTO: Florina Pop
  • Înmormântarea comandorului Arthur-Grigore Palfi. Cimitirul Militar Cluj-Napoca, 24.11.2014   FOTO: Florina Pop
  • Înmormântarea comandorului Arthur-Grigore Palfi. Cimitirul Militar Cluj-Napoca, 24.11.2014   FOTO: Florina Pop
  • Înmormântarea căpitanului medic Rareş-Cosmin Moldovan în Cimitirul Militar din Cluj-Napoca. 24.11.2014 FOTO: Florina Pop
  • Înmormântarea căpitanului medic Rareş-Cosmin Moldovan în Cimitirul Militar din Cluj-Napoca. 24.11.2014 FOTO: Florina Pop
  • Înmormântarea căpitanului medic Rareş-Cosmin Moldovan în Cimitirul Militar din Cluj-Napoca. 24.11.2014 FOTO: Florina Pop
  • Înmormântarea căpitanului medic Rareş-Cosmin Moldovan în Cimitirul Militar din Cluj-Napoca. 24.11.2014 FOTO: Florina Pop
  • Înmormântarea căpitanului medic Rareş-Cosmin Moldovan în Cimitirul Militar din Cluj-Napoca. 24.11.2014 FOTO: Florina Pop
  • Înmormântarea căpitanului medic Rareş-Cosmin Moldovan în Cimitirul Militar din Cluj-Napoca. 24.11.2014 FOTO: Florina Pop
  • Înmormântarea căpitanului medic Rareş-Cosmin Moldovan în Cimitirul Militar din Cluj-Napoca. 24.11.2014 FOTO: Florina Pop
  • Înmormântarea căpitanului medic Rareş-Cosmin Moldovan în Cimitirul Militar din Cluj-Napoca. 24.11.2014 FOTO: Florina Pop
  • Înmormântarea căpitanului medic Rareş-Cosmin Moldovan în Cimitirul Militar din Cluj-Napoca. 24.11.2014 FOTO: Florina Pop
  • Înmormântarea căpitanului medic Rareş-Cosmin Moldovan în Cimitirul Militar din Cluj-Napoca. 24.11.2014 FOTO: Florina Pop
  • Înmormântarea căpitanului medic Rareş-Cosmin Moldovan în Cimitirul Militar din Cluj-Napoca. 24.11.2014 FOTO: Florina Pop
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările