„Cum să omori producătorul român”. A plimbat 8 ore hârtiile între două sedii ale Direcţiei Sanitar Veterinare pentru o autorizaţie care se putea obţine pe mail

Publicat: 21.03.2018 17:20

Ultima actualizare: 04.08.2022 11:57

Călin Mătieş, preşedintele Federaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale. FOTO: Arhivă personală

Pentru autorizarea unui târg de produse tradiţionale la Cluj-Napoca, Călin Mătieş, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale, a făcut 5 drumuri între două sedii ale DSVSA Cluj, pierzând astfel 8 ore în condiţiile în care în alte judeţe din ţară totul se rezolva cu un mail. „Este bătaie de joc”, a susţinut el, precizând că producătorii au fost şi taxaţi ilegal.

„Bătaie de joc din partea DSVSA Cluj (Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor”, s-a plâns Călin Mătieş, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România, după ce a organizat la Cluj-Napoca un târg de produse tradiţionale.

Proprietarul brutăriei Sântimbru din judeţul Alba a povestit pentru „Adevărul” aventura prin care a trebuit să treacă pentru obţinerea unei autorizaţii. El susţine că s-a lovit de o birocraţie stufoasă şi inutilă a DSVSA Cluj în procesul de autorizare a târgului de produse tradiţionale care a avut loc pe 16 şi 17 februarie în parcarea unui centru comercial din oraş.

A făcut 5 drumuri de la sediul central al instituţiei la DSVSA Cluj – Pieţe (o filială aflată într-un cartier din oraş), petrecându-şi 8 ore pentru o autorizaţie pe care o obţinea, în alte judeţe, printr-un simplu mail. În plus, toţi cei 10 producători tradiţionali care au participat la târg au fost puşi să plătească o taxă ilegală, între 255 şi 366 de lei, mai spune Mătieş. „Cum poţi să omori producătorul român” este titlul postării de pe Facebook în care Mătieş explică toată aventura.

Clujul nu e în România sau în UE

Mătieş este contrariat de faptul că la Cluj procedura de autorizare a unui târg de produse tradiţionale este diferită faţă de alte locuri din ţară.
„Am avut aceeaşi procedură peste tot în ţară, la Alba Iulia, Hunedoara, Dolj, Bucureşti, Constanta etc. DAR : surpriză, Clujul nu este în România sau Uniunea Europeană! Am avut nevoie de alte autorizaţii şi a trebuit sa plătim între 250 şi 360 lei de producător. Niciunde în România nu se întâmplă aşa ceva!”, a declarat el pentru „Adevărul”.

Producătorul tradiţional susţine că sunt două variante: „ori direcţiile din toată ţara nu respectă legea şi doar cea de la Cluj lucrează legal, ori e invers. Ceea ce mi se pare ciudat este că nu am avut problemele acestea la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, când am fost la târg la Romexpo. Mă gândesc că ei, fiind autoritate centrală, ştiu mai bine”. Mătieş spune că înainte de a „face scandal” a sunat la directorul Autorităţii Naţionale: „Am întrebat: <<dom le este aşa cum spun oamenii ştia>>. <<Nu domnule, nu e aşa. Fă te rog un memoriu şi lămurim problema>>. Aşa că am făcut memoriu şi data viitoare când venim aici venim direct cu memoriul”.

În centrul IT din România, la DSVSA nu s-a descoperit poşta electronică

„Cea mai mare problemă a fost faptul că nu am putut trimite pe mail documentele, aşa cum am făcut peste tot. La Cluj nu s-a putut, chiar dacă este capitala IT-ului din România. Procedura naţională este astfel: eu ca organizator anunţă că în data X se întâmplă târgul, trimit online autorizaţiile fiecărui producător şi s-a încheiat povestea. Apoi vin oamenii la târg şi controlează dacă se respectă legea. La Cluj nu s-a făcut aşa, ci a trebuit să facem nişte cereri pe care nu ni le-a cerut nimeni în toată România”, spune Mătieş.

Mătieş a făcut o schiţă în care a descris „saga” obţinerii autorizaţiei de la DSVSA Cluj. A fost nevoit să facă 5 drumuri de la sediul central al DSVSA, din centrul oraşului, la DSVSA Pieţe, aflat într-un cartier din oraş. Totul a durat 8 ore.

Specialişti în „plimbarea hârtiilor”

„La DSVSA Centru ne-au cerut să completăm cererile, apoi să facem copii, câte 3 exemplare pentru fiecare producător. Apoi, am dus cererile la DSVSA Pieţe. După aia din nou am fost la DSVSA Centru, unde am fost puşi să plătim taxele acelea fără să ştim nici acum în baza cărei legi le-am plătit. După accea, ne-am întors la DSVSA Pieţe şi aşa mai departe”, povesteşte Mătieş. După 5 drumuri de la DSVSA Centru la DSVSA Pieţe, a reuşit să completeze dosarul. „După toată tevatura, am terminat cu greu la 14.30, în condiţiile în care am început dimineaţa. Ajungem la DSVSA Pieţe şi găsim omul că pune lacăt pe sediu. <<Te rog deschide, să las documentele>>. <<Vino luni>>, mi-a zis. Am insistat şi până la urmă a deschis”, detaliază producătorul. El nu înţelege de ce a trebuie să depună aceleaşi documente şi la DSVSA Centru şi la DSVSA Pieţe, dacă e vorba de aceeaşi instituţie: „Autorizaţiile acestea sunt în sistem. Ar trebui să introducă numele în baza de date şi să vezi dacă are sau nu autorizaţie. Noi a trebuit să ducem copii şi la centru şi la pieţe. Măi oameni buni, nu e normal, nu este aceeaşi instituţie. E ca şi cum ar veni la mine în control şi mi-ar cere autorizaţia, iar eu le-aş zice: <<mergeţi la sediul din Alba>>. Apoi, să-mi ceară analiza de pâine, iar eu să le zic: <<Mergeţi la sediul din Aiud>>. Bă, voi sunteţi sănătoşi la cap?”.

Citește și: STUDIU România are, alături de Bulgaria şi Australia, cea mai mare pondere a femeilor care lucrează în tech, dar sunt plătite cu 20% mai puţin decât bărbaţii

Taxă ilegală

Mătieş spune că a încercat să afle de la directorul executiv al DSVSA Cluj, Ioan Oleleu, pe ce bază au plătit taxe între 250 şi 366 de lei pentru fiecare producător, plus 500 de lei pentru asociaţia care a organizat evenimentul. „Pe factură scrie Ordonanţa 86, care stabileşte care sunt tarifele pentru diferite operaţiuni, de exemplu, e precizat cât se tarifează pentru analiza la fân. Dar pe factură nu este precizată exact operaţiunea pentru care am fost noi taxaţi. Ei pot să încadreze la orice această taxă”, explică producătorul. După mai multe telefoane în care a reuşit să vorbească doar cu secretara, a fost sunat de şedul DSV Pieţe:

„M-a întrebat sarcastic: <<cu ce v-am deranjat, de ce sunteţi supărat, indignat?>> I-am zis: <<Ţi se pare normal să mă porţi de la 8 dimineaţa la 14. 30 de la sediu central la sediu pieţe pentru o autorizaţie pe care puteam s-o obţin de mail. Ţi se pare normal să iei o taxă fără să spui exact pe baza cărei legi?”

Călin Mătieş, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România

Până la urmă a reuşit să vorbească şi cu directorul executiv, care i-a explicat pe ce bază a fost taxat: Ordinul 111 din 2007. „La Ordinul 111 eu am lucrat, şi la varianta care e în vigoare şi la cea nouă, care nu a fost aprobată. Ordinul a fost dat ca să ajute micii producători şi se referă la cantităţi plafonate de produse. De exemplu, Ordinul se aplică unui oier ca să poată vinde direct la poarta stânii şi îi plafonează producţia. UE a conceput asta având în vedere faptul că o producţie mică înseamnă riscuri mai mici de a greşi. La pâine de exemplu, limita e de 500 de kilograme pe săptămână. Eu fac o tonă, eu nu intru acolo, n-are nicio treabă Ordonanţa asta cu mine sau cu ceilalţi producători care au venit la târg. Eu fac pâine de 20 de ani, am 9 produse tradiţionale atestate, în 2015 pâinea de Sântimbru a fost declarată produsul tradiţional al anului de Ministerul Agriculturii, la fel şi în 2017. Ceilalţi la fel aveau toate autorizaţiile la fi, nu vă gândiţi că ne-a fi lăsat să vindem dacă nu era totul în regulă. Suntem toţi înregistraţi, cu produse tradiţionale” „Haideţi s-o rezolvăm local”

Mătieş susţine că nu va cere banii înapoi, ci vrea să se rezolve situaţia:

„M-a sunat până la urmă domnul director şi mi-a zis: <<Haideţi să rezolvăm local, să nu se ajungă la ANSVSA>>. Am fost de acord, cu o singură condiţie: <<Promiteţi-mi că rezolvaţi problema pe data viitoare când venim: să fie uşor, scurt, la fel cum am depus în orice altă parte a ţării. Promiteţi-mi că nu mai luaţi bani ilegal. Sau spuneţi-mi baza pe care aţi luat banii. Îmi spuneţi lucruri ca şi cum eu vin la Cluj să cer permis de conducere, iar dumneata îmi spuni că pentru permis de conducere am nevoie de brevet de aviator>>”.

Răspunsul pe care l-a primit nu l-a mulţumit şi a trimis memoriul la Bucureşti. „Am văzut că sunt sfidat şi am depus memoriul. Nu mi s-a răspuns nici azi clar legat de taxa respectivă: <<uită-te în Ordinul X, paragraful Y, articolul Z. Nu este normal! Eu nu zic că la Cluj nu sunt profesionişti buni sau că sunt de rea credinţă, dar nu e normal aşa ceva. Dacă se dovedeşte că toată ţara greşeşte şi numai Clujul respectă legea, voi face o reverenţă în faţa domnului director >>”

Îmi spuneţi lucruri ca şi cum eu vin la Cluj să cer permis de conducere, iar dumneata îmi spuni că pentru permis de conducere am nevoie de brevet de aviator

Călin Mătieş, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România

Directorul executiv DSVSA: „Nu avem ce îmbunătăţi”

În răspunsul dat pentru „Adevărul”, Ioan Oleleu, directorul executiv al DSVSA Cluj, şi-a menţinut părerea că lucrurile sunt normale la Cluj: „Sunt mulţimit de modul în care merg lucrurile şi nu cred că serviciul se poate îmbunătăţi. Personalul s-a comportat cu profesionalism”.

Citește și: „Tirania majorităţii“, declarată neconstituţională de CCR. Opoziţia îşi va putea pune în fruntea comisiilor parlamentare oamenii pe care îi vrea

Ioan Oleleu a mai susţinut: „Am avut câteva discuţii cu domnul Matieş. El a solicitat o autorizaţie care i-a fost eliberată în aceeaşi zi. Faptul că legislaţia prevede la dosarul de înregistrare anumite documente este alt aspect colegii au dat dovadă de profesionalism şi operativitate, chiar în aceeaşi zi i-a fost eliberată autorizaţia”.

Referitor la taxa solicitată, Oleleu a susţinut că aceasta „este conform legislaţiei în vigoare. Dacă în alte părţi nu se respectă legislaţia este altă problemă.”

Oleleu susţine că Mătieş „exagerează. În mod normal, noi ca instituţie suntem obligaţi să soluţionăm în maximum 30 de zile cererea. Noi am soluţionat-o în aceeaşi zi. Nu înţeleg nemulţumirea. E o încercare de intimidare a instituţiei”.

Directorul susţine că era nevoie de două drumuri: unui la Centru şi unul la DSVSA Pieţe. „Depui documentaţia, vine inspectorul face verificare obiectivului, referatul ajunge la istituţie şi se eliberează autorizaţia. Faptul că dânsul a pus la drumuri şi mersul la copiator mi se pare exagerat. E o intenţie vădită de discreditare.”