UDMR: limba maghiară în administraţie, în toate localităţile cu mai mult de 5.000 de maghiari sau cel puţin 10%

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele UDMR Cluj, Csoma Botond. FOTO: Arhivă personală
Preşedintele UDMR Cluj, Csoma Botond. FOTO: Arhivă personală

Candidaţii UDMR la Camera Deputaţilor Hegedüs Csilla şi Csoma Botond propun reducerea pragului din legea folosirii limbii materne de la 20% la 10% şi introducerea unui prag alternativ, numeric, de 5.000 de locuitori.

„Uniunea propune ca limba maghiară să poată fi folosită în administraţie, în toate localităţile unde procentul maghiarilor depăşeşte zece la sută. Pragul din legea folosirii limbii materne trebuie redus de la 20% la 10% şi trebuie introdus un prag alternativ, numeric, de 5.000 de locuitori”, au declarat luni, 7 noiembrie, Hegedüs Csilla şi Csoma Botond, candidaţi UDMR la Camera Deputaţilor din judeţul Cluj, referitor la proiectele Uniunii în domeniul folosirii limbii materne.

“Introducerea pragului de zece la sută ar viza în primul rând maghiarii din Cluj-Napoca”

Hegedüs Csilla, candidat din judeţul Cluj la Camera Deputaţilor, vicepreşedintele executiv pentru cultură a UDMR, a declarat: „Ce se întâmplă în această ţară în ultimii ani este inacceptabil. Putem spune că se constată regrese în domeniul folosirii limbii materne. Reducerea pragului de folosire a limbii materne de la douăzeci la zece la sută, respectiv introducerea unui prag alternativ numeric de cinci mii de persoane ar viza, în primul rând, comunităţile maghiare din diaspora internă. Sunt convinsă că aceste măsuri ar fi pentru ei ca o ancoră care îi leagă de identitatea lor, dacă ar putea folosi oficial limba lor maternă”.

Candidatul UDMR a arătat că introducerea pragului de zece la sută ar viza în primul rând maghiarii din Cluj-Napoca, dar şi pe cei din Oradea, din Sighetul Marmaţiei, din Zalău, din Aiud, din Gherla, din Sighişoara, şi din multe alte localităţi din Transilvania. Iar pragul alternativ numeric ar viza maghiarii din Timişoara, Arad şi Braşov, unde procentul maghiarilor nu atinge zece la sută, însă numărul lor dintr-o singură localitate depăşeşte cinci mii. „Vrem să construim o Transilvanie unde drepturile nu sunt încălcate şi folosirea limbii materne nu este restricţionată. Vrem respect pentru Transilvania de aceea, UDMR luptă pentru ca drepturile existente să fie aplicate.. Afirmăm, cu toată răspunderea, că un proiect bun pentru Transilvania este bun şi pentru România. Ceea ce este bine pentru maghiarii din Transilvania este bine pentru toţi cetăţenii acestei ţări.”, a spus Hegedüs Csilla.

În opinia vicepreşedintelui executiv, atunci când modificăm legea folosirii limbii materne trebuie luate în considerare recomandările din Charta europeană a limbilor regionale sau minoritare, aşa cum s-a procedat şi cazul inscripţiilor în limba maternă a monumentelor istorice.

“Dreptul la folosirea limbii materne să fie garantat în toate localităţile unde maghiarii trăiesc într-un număr mai mare de 5.000”

Csoma Botond activează de 10 ani în Consiliul Local Cluj-Napoca. Experienţa dobândită aici îi va servi şi în Parlamentul de la Bucureşti. Munceşte pentru o Transilvanie unde mai multe culturi convieţuiesc împreună, pentru un Cluj multicultural. „Trebuie să construim o comunitate, aici în Cluj-Napoca, unde multiculturalismul nu este doar un slogan lipsit de conţinut. Aici trăiesc 50.000 de maghiari, a doua comunitate maghiară, ca mărime, din Transilvania. Drepturile lor lingvistice nu pot depinde de interpretarea legii, nu se pot sufoca în dispute juridice care durează ani în şir. Este clar, trebuie modificată legea”, a spus candidatul UDMR la Camera Deputaţilor din judeţul Cluj. Măsurile concrete propuse de el pentru soluţionarea acestei probleme sunt reducerea pragului de la 20% la 10% şi introducerea unui prag alternativ, numeric. „Propunerea mea pentru pragul numeric a fost de 5.000. Adică dreptul la folosirea limbii materne să fie garantat în toate localităţile din România unde maghiarii trăiesc într-un număr mai mare de 5.000. Maghiarii din Cluj-Napoca ar fi primii vizaţi în această privinţă”, a spus Csoma.

 „Degeaba a scăpat oraşul de Funar"

Din experienţa sa de membru al Consiliului Local, preşedintele organizaţiei judeţene UDMR din judeţul Cluj a evidenţiat faptul că este clar că problema drepturilor lingvistice nu se va soluţiona la nivel local. „Degeaba a scăpat oraşul de Funar, trebuie să ne ducem până la Bucureşti pentru o soluţie. Miza alegerilor parlamentare este viitorul comunităţii maghiare din Transilvania. Viitorul celor din Cluj-Napoca şi din judeţ. Eu cred, că în 2016, în Transilvania putem afirma că avem un viitor comun aici, în judeţul Cluj, în municipiu. Dar pentru asta trebuie să fim uniţi, trebuie să luptăm împreună pentru interesele noastre comune şi să nu pierdem niciodată din vedere obiectivele noastre. Despre asta decidem pe 11 decembrie”, şi-a exprimat convingerea Csoma Botond.

Citeşte şi

„Salvăm Clujul de Bucureşti“, mesajul controversat al UDMR de pe panourile electorale din Ardeal

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite