Supravieţuitoare a Holocaustului născută în România, la împlinirea a 100 de ani. „A supravieţuit 75 de ani lui Hitler“
0
Hilda Frenkel nu credea că va trece de 21 de ani după ce a fost deportată în ghetoul din Transnistria, în 1941. Supravieţuitoarea Holocaustului născută în România a împlinit 100 de ani zilele trecute, în cealaltă parte a lumii, Florida.
Hilda Frenkel, o supravieţuitoare a Holocaustului născută în România, a sărbătorit, duminică, în oraşul Hallandale Beach din Florida, alături de cei trei copii şi doi nepoţi, o sută de ani de viaţă. „A supravieţuit 75 de ani lui Hitler”, spune Michael, fiul ei, pentru publicaţia Miami Herald. „Sunt foarte fericit că a împlinit vârsta de 100 de ani, în ciuda a tot ceea ce acesta a făcut pentru a încerca să-i distrugă familia”
Hilda Frenkel s-a născut în România
„Un mic supererou” - aşa o descrie fiul ei pe supravieţuitoarea Holocaustului în vârstă de 100 de ani. Frenkel s-a născut în România la 14 iunie 1920. În 1941, anul în care a împlinit 21 de ani, ea şi familia ei au fost trimişi în Ghetoul Bershad, din Transnistria, un teritoriu ocupat de germani şi români în timpul celui de-al doilea război mondial. Pe parcursul celor trei ani petrecuţi în ghetou, Hilda i-a văzut pe părinţii ei, Adolf şi Lotte Lockspeiser, şi pe fratele Erwin murind de tifos, o experienţă copleşitoare. Sora ei mai mare Greta locuia la Paris împreună cu soţul ei. „Pentru ea, familia a fost cea mai importantă parte a vieţii sale”, a spus Michael Frenkel, fiul ei cel mijlociu, în vârstă de 69 de ani. „Scopul ei în viaţă a devenit rolul de mamă şi de soţie.”
România-Transnistria - SUA
Înainte de a se muta în Florida în urmă cu aproximativ un deceniu, mama şi fiul erau vecini în New York, unde se îngrijeau reciproc. El este un scriitor şi profesor pensionat, care a publicat poezii despre ea. Până în ziua de azi, ea continuă să-şi caute membrii familiei. Copilul ei cel mai mare, Charlotte Mowerman, în vârstă de 71 de ani, locuieşte în sudul Floridei. Copilul ei cel mic, Elissa Frenkel, în vârstă de 59 de ani, locuieşte în Maine şi este mama celor doi nepoţi ai ei: Ştefan, 29 de ani şi Zipporah, 26 de ani. Atunci când şi-a dat seama că sărbătoarea ocazionată de cea de-a 100-a aniversare va trebui anulată, principala ei preocupare era ca cei dragi să fie în siguranţă.
În memoriile sale, „Supravieţuind Transnistriei”, găsit pe site-ul de geneaologie a evreilor supravieţuitori ai Holocaustului, Hilda a scris că la începutul celui de-al Doilea Război Mondial ea vedea America ca pe o altă planetă. S-a mutat la New York în 1952 împreună cu soţul ei Salo şi doi copii mici, fără să ştie niciun cuvânt în engleză. A devenit manager la un bar de restaurant. Şi-a crescut copiii şi, în cele din urmă, a început o afacere mică, făcând electroliză pentru îndepărtarea părului. Soţia lui Michael, Virginia, în vârstă de 64 de ani, a gestionat afacerea din Queens din 1993.
„Este un miracol că am supravieţuit”
Amintindu-şi Holocaustul, Hilda a spus că era înconjurată de atrocităţi. Era slabă şi răvăşită de boli şi de malnutriţie. „Este un miracol că am supravieţuit”, a spus ea. - Am crezut că voi muri.
După ce şi-a pierdut părinţii şi fratele, familia Hildei din ghetou a devenit Martha, o fetiţă de 15 ani pe care o cunoscuse încă din copilărie. Hilda a avut grijă de Martha şi a rugat-o să nu renunţe - în timp ce a jurat ea însăşi că nu va renunţa la viaţă. La 24 de ani, a fost eliberată şi preluată de o rudă despre care nici măcar nu ştia că era în viaţă. Ea a spus că sentimentul reîntâlnirii cu familia după o asemenea mizerie a fost de nedescris.
Mai puţin de doi ani mai târziu, s-a întâlnit şi s-a căsătorit cu soţul ei, care, de asemenea, a fost un supravieţuitor al Holocaustului. Cei doi au rămas nedespărţiţi până când acesta a murit la 61 de ani, în 1982.
„Ştiam că mă va iubi mereu, va fi loial faţă de mine şi mă va pune înaintea tuturor celorlalte”, a scris ea în memoriile sale. „Era un om muncitor care nu se temea să lucreze şi care dorea foarte mult să-şi dovedească valoarea .”
„Cea mai mare lecţie învăţată de la bunica, să nu tac niciodată în faţa nedreptăţii”
Nepoţii lui Hilda au spus că poveştile bunicilor lor le-au alimentat viaţa, atât personal, cât şi profesional. „Cea mai mare lecţie pe care am învăţat-o de la bunica mea este să nu tac niciodată în faţa nedreptăţii”, a spus Zipporah Frenkel, nepoata ei de 26 de ani. „Ea şi bunicul meu sunt supravieţuitori ai Holocaustului şi din această cauză nu vreau să fiu complice în violenţă”. Zipporah a crescut în Maine, dar a văzut-o frecvent pe bunica în timpul vizitelor. Printre amintirile ei preferate din copilărie se numărau prăjiturile făcute de bunica ei. Acum, o scriitoare independentă din Tennessee, a spus că dragostea ei de a învăţa a fost inspirată de bunica, care încă citeşte ziarul, urmăreşte ştirile şi citeşte literatură clasică.
„Este genială”, a spus Zipporah.
„Am învăţat că nu trebuie să renunţi"
Experienţa lui Hilda a influenţat şi activitatea nepotului ei ca activist politic. Stephen Frenkel, 29 de ani, a spus că îşi priveşte bunica ca pe „o lumină în întuneric”. În timpul copilăriei, a întrebat-o cândva pe mama sa de ce bunica lui îl urmărea îndelung în timp ce juca. El a crezut că trebuie să fie plictisitor. Însă mama lui a spus că el este un simbol al unui viitor, despre care a crezut o dată că este imposibil.
„Conştientizarea nedreptăţii din lume încă de când eram mic m-a făcut într-adevăr o persoană mai bună şi mi-a modelat viziunea asupra lumii”, a spus Stephen, care lucrează voluntar în Maine.
Hilda voia să devină medic când era mică. Deşi nu a reuşit niciodată să realizeze acele vise, una dintre fiicele ei a făcut-o.
Elissa Frenkel, în vârstă de 59 de ani, care locuieşte în Maine, a fost medic de reabilitare care lucrează acum în administraţia medicală. Ea a spus că a moştenit de la mama ei forţa şi perseverenţa, trăsături modelate de zilele ei în ghetou.
„Este într-adevăr important să păstrăm aceste relatări la persoana întâi despre dramele prin care au trecut aceşti oameni, astfel încât să putem învăţa de la ei şi să nu mai existe niciodată o astfel de ură şi a violenţă împotriva oamenilor cu o anumită credinţă”, a spus ea.
Charlotte, în vârstă de 71 de ani, a spus că mama ei a vorbit în mod deschis despre Holocaust pentru că voia să insufle familiei sale faptul că e important să vorbească despre asta. „A fost acolo pentru noi emoţional de-a lungul anilor, fiind întotdeauna liderul puternic al familiei”, a spus Mowerman, care locuieşte în Miami Beach şi lucrează ca agent imobiliar şi publicist independent.
Hilda a spus că fratele ei, care era cu aproape doi ani mai tânăr decât ea, era „turnul ei de forţă”. Aşa vorbesc despre ea copiii şi nepoţii ei. Până când ea şi cei dragi se vor putea reuni în siguranţă, Hilda îşi va sărbători cei 100 de ani alături de familie prin conferinţă video.
„Am învăţat că nu trebuie să renunţi", a spus ea, reflectând asupra secolului trecut.
Se încarcă comentariile...
