Studiu privind criminalitatea economico-financiară în România: românii de peste 65 de ani, cei mai conştiincioşi
0
O echipa de cercetători din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca a derulat împreună cu compania internaţională SAS, în perioada 27 mai - 6 iunie 2022, un sondaj amplu privind percepţia criminalităţii economico-financiare în România, pe un eşantion reprezentativ format din 1.856 repondenţi din întreaga ţară.
O majoritate de 64% dintre cetăţenii intervievaţi declară că au un nivel bun şi foarte bun de conformare fiscală adică declară că plătesc impozite cu mult înainte de termen (pentru a obţinere discounturi sau nu), se arată într-un comunicat de presă trimis de echipa de cercetători.
Restul de 36% declară că plătesc impozitele foarte aproape de termen sau în afara termenului.
Pe măsură ce vârsta creşte până la 55 de ani, contribuabilii tind să aibă o atitudine nefavorabilă faţă de plata taxelor şi impozitelor (plătesc impozite foarte aproape de termenul limită sau peste termenul limită). După 55 de ani, contribuabilii devin din ce în ce mai conştienţi despre plata impozitelor la timp şi despre rolul benefic al impozitelor pentru sănătatea economiei.
Cea mai bună atitudine faţă de plata impozitelor o au contribuabilii cu vârstă peste 65 de ani, care sunt cei mai conştiincioşi contribuabili dintre toate grupele de vârstă (Figura 1).
Per ansamblu, femeile au o atitudine mai nefavorabilă faţă de plata impozitelor şi taxelor comparativ cu bărbaţii. Într-adevăr, procentul de femei care plătesc impozite cu mult înainte de termenul limită este de 63%, comparativ un procent mai ridicat de 67% pentru bărbaţi.
Cea mai favorabilă atitudine a cetăţenilor faţă de plata impozitelor o regăsim în regiunile Oltenia urmată de Crişana în timp ce cea mai nefavorabilă atitudine faţă de plata impozitelor o au contibuabilii din regiunile Maramureş şi Moldova (figura 2).
Figura 1 . Conformarea fiscală în funcţie de grupele de vârstă
2. Moralitatea fiscală
O majoritate de 74 % dintre respondenţi au o atitudine activă faţă de acceptarea comportamentului de evaziune fiscală (aceştia declară că primesc “de obicei” sau „întotdeauna bon fiscal” la cumpărăturile efectuate în magazine). Aproximativ 13% dintre respondenţi au o atitudine proactivă (solicită expres bonul fiscal). Un procent similar de aproximativ 13% dintre respondenţi au o atitudine pasivă (nu îi interesează dacă primesc sau nu primesc bon fiscal).
Cu cât se înaintează în vârstă, se constată o atitudine din ce în ce mai activă (etică) faţă de evitarea impozitelor. Într-adevăr, începând cu grupa de vârstă 26-35 de ani, scorul moralităţii fiscale scade sistematic de la o grupă de vârstă la alta. Cea mai etică atitudine faţă de evitarea taxării o au respondenţii cei mai în vârstă (Figura 3).
Figura 3. Moralitatea fiscală în funcţie de vârstă
Notă: Scorul moralităţii fiscale variază de la 1-cea mai activă (etică) atitudine la 5-cea mai pasivă (neetică) atitudine faţă de evitarea taxării
Cei mai etici respondenţi în ceea ce priveşte atitudinea faţă de evitarea taxării se regăsesc în Maramureş, urmat de Muntenia, Oltenia şi Bucovina. La polul opus, regiunile cele mai puţin etice în ceea ce priveşte acceptarea evitării taxării sunt Crişana, urmată de Moldova şi Banat (Figura 4).
Figura 4. Moralitatea fiscală pe regiuni din România. Notă: Scorul moralităţii fiscale variază de la 1-cea mai activă atitudine (etică) la 5-cea mai pasivă (neetică) atitudine faţă de evitarea taxării.
3. Percepţia privind corupţia
O majoritate de aprox. 66% dintre cetăţenii intervievaţi au declarat că percep nivelul de corupţie din România ca fiind ridicat şi foarte ridicat. În medie, femeile percep corupţia la un nivel ceva mai ridicat decât bărbaţii. Persoanele cu vârstă cuprinsă între 26-35 de ani percep corupţia la nivelul cel mai ridicat, după care percepţia privind corupţia în România se atenuează, astfel încât cei trecuţi de 65 de ani percep corupţia în Romania la nivelul cel mai scăzut. Am constatat diferenţe de percepţie a corupţiei şi între regiunile României din care provin respondenţii.
Cel mai înalt nivel de corupţie percepută este găsit în Dobrogea, Muntenia, Oltenia şi Maramureş în timp ce în Banat, Bucovina, Transilvania şi Crişana s-au constatat cele mai scăzute niveluri de corupţie percepută (Figura 5).
Figura 5. Scorul de percepţie a corupţiei pe regiuni din România. Notă: Scorul de percepţie a corupţiei variază de la 1 – cel mai scăzut nivel de corupţie la 5-cel mai înalt nivel de corupţie
4. Atitudinea faţă de solicitarea de informaţii de la bănci
Atunci când se solicită efectuarea unor tranzacţii bancare (un depozit bancar, retragerea numerarului din cont etc.) iar funcţionarul bancar solicită completarea unor detalii referitoare la provenienţa banilor sau destinaţia privind suma de bani în cauză, în general, repondenţii au reacţii diferite.
Studiul evidenţiază că o majoritate de aproximativ 68% dintre cetăţeni au o atitudine pozitivă faţă de solicitarea de informaţii de la funcţionarii băncii. Aproximativ 32% au o atitudine negativă (refuză sau oferă cu greu informaţiile solicitate de la ofiţerii băncii). Cei mai tineri tind să aibă o atitudine mai restrictivă comparativ cu cei mai vârstnici. În plus, în medie femeile sunt mai deschise să ofere detalii funcţionarilor de bancă şi au o atitudine mai deschisă faţă de procedurile KYC adoptate de bancă comparativ cu bărbaţii.
Studiul nostru arată faptul că cei mai restrictivi în oferirea de informaţii către bancă sunt respondenţii din Maramures, Dobrogea, Moldova şi Bucovina iar cei mai deschişi repondenţi se regăsesc în Crişana, Muntenia şi Oltenia (Figura 6).
Figura 6. Scorul atitudinii KYC (“Know your clients” procedures)
Notă: Scorul atitudinii KYC (“Know your clients” procedures) variază de la 1-cea mai deschisă atitudine la 3-cea mai restrictivă atitudine
Pentru a afla mai multe detalii privind rezultatele sondajului nostru precum şi pentru alte informaţii de interes în domeniul criminalităţii economico-financiare din România, vă invităm să luaţi parte la webinarul organizat de SAS Romania, detalii aici.
Vă mai recomandăm:
O economistă explică dezavantajele impozitării progresive: „Creşte evaziunea fiscală”
ANALIZĂ | Profesor universitar: Impozitul progresiv, colacul de salvare pentru statul român
Se încarcă comentariile...
