Stresul provocat de social media poate duce la dependenţa de platformele de socializare

Utilizatorii reţelelor sociale riscă să devină din ce în ce mai dependenţi de platformele de socializare, chiar şi atunci când acest obicei le provoacă stres. Un studiu realizat de cercetătorii britanici relevă că utilizatorii vor încerca să facă faţă acestui stres nu prin deconectarea de la reţea, ci prin accesarea altor funcţii ale platformei sociale.

Utilizatorii reţelelor sociale riscă să devină din ce în ce mai dependenţi de platformele de socializare, chiar şi atunci când folosirea acestora le provoacă stres, relatează Science Daily.

Site-urile de tip reţea socială (SNS), cum ar fi Facebook şi Instagram, sunt cunoscute ca fiind o sursă de stres - aşa-zisul tehnostress provocat de social media. Cu toate acestea, atunci când se confruntă cu un astfel de stres, în loc să reducă din timpul dedicat reţelelor sociale sau să înceteze folosirea acestora, oamenii îşi concentrează atenţia asupra altor aspecte ale platformelor - scăpând astfel temporar de cauzele stresului fără a părăsi mediul din care provine stresul.

Cercetările asupra obiceiurilor a 444 de utilizatori Facebook au relevat că aceştia vor schimba între ele activităţi precum convorbirile cu prietenii, vizualizarea fluxurilor de ştiri şi postările proprii, în momentul în care una dintre aceste activităţi a început să provoace stres. Acest lucru duce la o probabilitate crescută de apariţie a dependenţei de tehnologie, deoarece diferitele elemente ale platformei sunt folosite pentru o durată mai mare de timp.

Utilizatorii fug de stresul reţelelor sociale tot în reţelele sociale

Cercetătorii de la Universitatea Lancaster, Universitatea din Bamberg şi Univeristatea Friedrich-Alexander din Erlangen-Nürnberg au publicat un studiu în revista Information Systems Journal din care a rezultat că mecanismul de gestionare a stresului cauzat de Facebook a constat în distragerea atenţiei de la sursa problemei, dar nu prin ieşirea de pe reţea, ci prin accesarea altor trăsături ale platformei.  

Monideepa Tarafdar, profesor de sisteme informaţionale la Universitatea Lancaster, coautor al studiului, a declarat: „Deşi poate părea contra-intuitiv, utilizatorii de social media continuă să folosească aceleaşi platforme care le provoacă stres, mai degrabă decât să se deconecteze de la acestea, creând o estompare între stresul cauzat şi utilizarea compulsivă."

Profesorul asistent Christian Maier, de la Universitatea din Bamberg, care a colectat datele de la utilizatorii Facebook împreună cu profesorul Sven Laumer, profesor de sisteme informaţionale şi directorul adjunct al Centrului de cercetare Dr. Theo und Friedl Schöller a spus: „Deoarece platformele sociale oferă o gamă atât de largă de funcţii, pentru utilizatori acestea acţionează atât ca stresori, cât şi ca o distragere de la stres. Chiar şi atunci când utilizatorii sunt stresaţi de utilizarea social media, ei folosesc aceleaşi platforme pentru a face faţă acestui stres, distrăgându-şi atenţia prin alte activităţi din reţea şi, în cele din urmă, construind un comportament compulsiv şi excesiv".

„Există funcţii care te duc în lumi diferite în cadrul aceleiaşi platforme”

Echipa de cercetare a analizat diferite forme de tehnostres cauzate de utilizarea reţelelor de socializare: utilizatorii au simţit că platformele sociale le invadează viaţa personală, că îşi adaptează utilizarea social media pentru a se conforma cu obiceiurile prietenilor, suferă din cauza exigenţelor sociale excesive şi din cauza prea multor informaţii sociale şi se confruntă cu schimbări şi actualizări constante ale platformelor sociale. 

Ei au examinat în continuare două moduri separate de a face faţă stresului. Primul a inclus utilizatorii care au creat o diversiune prin participarea la alte activităţi în afara social media. Aceştia se vor deconecta de la platformă atunci când vor simţi stresul, vor vorbi cu prietenii sau familia despre problemele cu care se confruntă şi vor petrece mai puţin timp în reţelele sociale.

Cel de-al doilea mod a constat în distragerea atenţiei de la stres în aceeaşi reţea socială, dar prin utilizarea unor activităţi diferite, şi duce spre o eventuală dependenţă de platforma socială. Această metodă a fost mai răspândită în rândul acelor utilizatori constanţi de social media.

Profesorul Sven Laumer a spus: „Am constatat că acei utilizatori care şi-au format un obicei din a petrece timp în reţelele sociale au găsit cu uşurinţă, atunci când au dorit să-şi distragă atenţia de la stres, un alt element al platformelor pe care să se concentreze şi, astfel, au fost mai predispuşi să rămână în cadrul platformei, mai degrabă decât să se oprească atunci când aceasta le cauza stres”.

„Utilizatorii migrează în zone diferite ale platformei pe care ei le văd ca fiind separate de sursa stresului şi pe care le folosesc în moduri diferite. Cu Facebook, există funcţii care te duc în lumi diferite fără a fi nevoie să părăseşti platforma. Puteţi fi în multe locuri diferite, folosind aceeaşi aplicaţie, de exemplu, urmărind activităţile prietenilor, postând imagini despre activităţile voastre zilnice sau folosind funcţiile de mesagerie sau accesând diferite jocuri ”, mai spune specialistul. 

Profesorul Monideepa Tarafdar a adăugat: „Ideea de a folosi acelaşi mediu care provoacă stresul ca mijloc de a face faţă stresului este nouă. Este un fenomen interesant care pare a fi deosebit de tehnostresul cauzat de social media ".

Citeşte şi

Studiu privind adolescenţii şi reţelele sociale: „Părinţii să găsească modalităţi de a-şi sprijini mai bine copiii atât în ​​viaţa lor offline, cât şi în cea online“

De ce nu e bine să recompensezi copiii cu timp petrecut în faţa tabletei sau a televizorului