Sergiu Itu: „Visez la o medalie olimpică“

Practică înot de performanţă de zece ani. A cucerit de cinci ori titlul de vicecampion naţional, dar nu are de gând să se oprească aici şi îşi doreşte un loc pe podium la Olimpiadă.

În vara anului 2000, Sergiu, fiul pilotului de raliuri Sebastian Itu, a decis să-i calce pe urme tatălui, prin practicarea unui sport de performanţă. Fost handbalist, acesta şi-a îndrumat odrasla spre sport, tocmai pentru a ieşi din tiparul activităţilor pe care le au copiii în zilele noastre.

Alegând înotul, Sergiu Itu s-a gândit să-şi dezvolte trupul şi în acelaşi timp să obţină performanţe remarcabile. S-a legitimat la CSM Cluj şi rezultatele au început treptat să apară.

„Am început înotul în vara anului 2000. Tata a făcut, de când era mic, handbal de performanţă şi şi-a dorit ca şi eu să fac un sport, ca să nu ajung să stau tot timpul în faţa calculatorului sau să pierd vremea aiurea în spatele blocului. De ce înotul? Pentru că este un sport frumos, un sport individual în care contează valoarea personală, nu a echipei şi pentru că este un sport care dezvoltă tot trupul“, explică tânărul

De cinci ori vicecampion naţional

Sergiu s-a clasat al doilea la competiţiile naţionale de cinci ori, apoi de 12 ori a cucerit bronzul. De asemenea, are în palmares şi două medalii obţinute în afara ţării şi un argint cu ştafeta României la concursul Ţărilor Central Europene. Deşi nu a cucerit încă aurul, este convins că va veni şi rândul lui.

A moştenit de la tatăl său şi pasiunea pentru maşini, dar consideră că după ce va renunţa la înot va avea timp şi pentru a-şi testa calităţile de pilot:

„Înainte de raliuri, tata a făcut ani buni de handbal de performanţă şi a vrut să-i calc pe urme. Din păcate, nu sunt bun cu mingea, aşa că am ales înotul. Am pilotat maşini de raliuri şi senzaţiile sunt extraordinare, dar consider că este un mare păcat să renunţ acum după zece ani de muncă pentru a o lua de la zero. Poate după ce voi termina cu înotul, mă voi apuca şi eu de automobilism. Până atunci visez să obţin o medalie olimpică“, spune tânărul de 17 ani.

Idolul său este Jan Thorpe

La fel ca majoritatea sportivilor, Sergiu are un model căruia şi-ar dori să-i atingă performanţele. Clebrul înotător Jan Thorpe este idolul său, deşi este conştient că reuşitele sale sunt a aproape inegalabile. Spune că practicarea sportului de performanţă nu l-a pus niciodată în încurcătură la şcoală, de fiecare dată când a lipsit reuşind să-şi recupereze lecţiile. Le mulţumeşte părinţilor pentru sprijinul necondiţionat pe care i l-au oferit şi spune că fără ei nu ar fi reuşit niciodată.

„Eu mă consider un sportiv talentat, nu muncitor. Dacă vorbim de înot, cred că până la 28 de ani aş putea practica la nivel înalt. Părinţii mei şi antrenorul Claudiu Radu m-au încurajat de fiecare dată, indiferent de rezultat, iar asta m-a ajutat foarte mult în carieră“, spune sportivul care nu are de gând să se oprească până când nu va câştiga o medalie la Jocurile Olimpice

PROFIL
Născut: 6 aprilie 1993, Cluj-Napoca
Studii: Elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „George Coşbuc“
Familie: singur la părinţi

ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI
- Ai avut vreo decepţie, un moment neplăcut, când ai considerat că sportul nu este pentru tine?
-Da, chiar ultimul meu concurs, de acum o săptămână a fost o decepţie. Rezultatele nu au fost cele dorite, însă nu am considerat că sportul nu este pentru mine şi încerc să muncesc mai mult ca totul să fie în regulă pentru următorul concurs.

- Care sunt cele mai plăcute amintiri ale tale în legătură cu înotul?
-Cea mai plăcută amintire a mea este primul concurs cu lotul naţional în Polonia, însă, fiecare concurs îmi lasă câteva amintiri foarte frumoase, fie că e vorba de rezultate bune sau de distracţie cu colegii de echipă.

CE-I PLACE
„Îmi plac foarte mult maşinile, raliurile şi îmi place să schiez“.

CE NU-I PLACE
„ Nu îmi place vara, căldura, şi sunt arahnofob, deci mi-e frică de păianjeni“.