Scrisoarea lui Stalin din 9 martie 1945  către Petru Groza - 70 de ani de la restabilirea administraţiei româneşti în Transilvania de Nord

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Un altfel de hartă a Transilvaniei FOTO: meeburg.de
Un altfel de hartă a Transilvaniei FOTO: meeburg.de

Azi, 9 martie 2015, se împlinesc 70 de ani de când administraţia românească a fost restabilită în Ardealul de Nord.

Convenţia de armistiţiu între Naţiunile Unite şi Ungaria, semnată în ianuarie 1945, stabilea, printre altele, că statul maghiar evacuează toate trupele şi autorităţile oficiale maghiare de pe teritoriile Cehoslovaciei, Iugoslaviei şi României în interiorul frontierelor maghiare existente la 31 decembrie 1937. Acelaşi act consfinţea că Ungaria se obligă să anuleze toate dispoziţiile legislative şi administrative referitoare la anexarea sau încorporarea acestor teritorii.

Însă, în ciuda convenţiei, administraţia românească în Ardealul de Nord va reveni abia în 1945. Diplomaţii din Occident au protestat, în toamna lui 1944,  legat de nerespectarea respectivei convenţii şi au criticat atitudinea Ungariei, dar atât.

„Scoţând Transilvania de Nord de sub autoritatea administraţiei româneşti, stimulând discret competiţia româno-maghiară, amăgindu-i pe maghiari, a căror soartă era deja pecetluită şi, în acelaşi timp, şantajându-i pe români, Stalin a obţinut atât instalarea unui guvern comunist la Bucureşti, teritoriul basarabian şi bucovinean şi participarea trupelor române la războiul din Vest, cât şi o atitudine supusă şi lipsită de combativitate din partea Budapestei.
În fapt, sovieticii au fost aceia care au decis, încă din 1944, soarta Transilvaniei de Nord, dejucând cu bună ştiinţă toate tentativele anglo‑americane de a da acestei probleme o altă soluţie, mai convenabilă Ungariei.

(…)  Câteva luni mai târziu, numirea guvernului Petru Groza (6 martie 1945) a făcut posibilă acceptarea de către Stalin, la 9 martie, a reinstaurării administraţiei româneşti în Nordul Transilvaniei. După înlăturarea guvernului Nicolae Rădescu şi după succesul presiunilor sovietice asupra Regelui Mihai I, constrâns să încredinţeze lui Petru Groza misiunea formării unui nou guvern, comuniştii din România au găsit momentul de a-şi făuri un capital politic dintr‑o problemă care, în realitate, fusese deja decisă de sovietici de mult timp. (...)

În acest sens, primul pas îl reprezenta reintegrarea Transilvaniei de Nord României. Pe această linie s-au situat şi declaraţiile făcute de Petru Groza în legătură cu problema Ardealului. La scurt timp după învestirea sa ca prim ministru, acesta a declarat că un guvern al Frontului Naţional Democrat ar putea obţine repatrierea a zeci de mii de prizonieri şi permisiunea de a intra în Ardealul de Nord cu capul sus. Referitor la programul guvernului său, Groza a afirmat că avea nădejdea că problema Ardealului se va rezolva.

La 8 martie 1945, printr-o telegramă adresată lui Stalin de către preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministrul Afacerilor Externe, era solicitată instalarea administraţiei româneşti în Transilvania de Nord, consimţământul „generalissimului” Stalin şi al guvernului sovietic fiind obţinut nu mai târziu decât în ziua următoare.
Această recunoaştere era, aşadar, făcută nu în virtutea dreptului suveran al României asupra acestui teritoriu, ci ca o recompensă naţiunii pentru acceptarea de către Rege a unui guvern „democratic” (pro-comunist).

Că întreaga acţiune a fost, de fapt, o formă de şantaj reiese şi din faptul că aceleaşi prevederi ale Convenţiei de armistiţiu invocate de sovietici în noiembrie 1944 pentru înlăturarea administraţiei româneşti din Nordul Transilvaniei, erau menţionate de Stalin în scrisoarea din 9 martie 1945 adresată lui Groza, de această dată, însă, pentru a justifica reinstaurarea acestei administraţii.

Altfel spus, pentru a crea o atmosferă populară favorabilă guvernului pe care îl impuseseră la cârma României, autorităţile de ocupaţie sovietice acceptă, la 9 martie, restabilirea administraţiei româneşti în Nordul Ardealului“, scrie istoricul clujean Marcela Sălăgean în cartea sa, „Transilvania în jocul de putere al Marilor Puteri (1940-1947)“, apărută în 2013, la Editura Mega.

Mai puteţi citi:

Comuniştii, ardeleanca şi o caricatură la gazetă. Cum au făcut-o de ruşine comuniştii pe femeia care nu a vrut să lucreze la colectiv

Cum a devenit „Varza à la Cluj” mâncarea regilor: reţete delicioase din Ardealul de acum 400 de ani

EXCLUSIV Ardeleni în Marele Război. Moţul care l-a trădat pe Împărat a fost decorat de Rege şi a văzut America 

FOTO Transilvania de peste Atlantic. Povestea celei de-a 14 colonii americane  


 

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite