Sărbătorile de Iarnă în comunism: fotografii din arhiva a două ziare de provincie
0Imaginile din arhiva celor două ziare locale publicate în Cluj în perioada comunistă, Făclia şi Igazság, ilustrează atmosfera Sărbătorilor de Iarnă pe vremea când Moş Crăciun era Moş Gerilă, iar bradul de Crăciun era pom de iarnă. Realitatea era cenzurată de presă, dar în arhiva amintită se găsesc şi fotografii care prezintă problemele acelor vremuri.
Circa 70.000 de fotografii făcute din 1965 şi până în 1989 de fotoreporterii celor două ziare locale din Cluj, Făclia şi Igazsag (Adevărul - n.r.), au fost scanate şi digitizate în colecţia “Arhiva fotografică de presă Minerva”. În marea lor majoritate, fotografiile surprind realităţi cosmetizate ale acelei perioade, care aveau ca scop să ilustreze bunăstarea societăţii comuniste multilateral dezvoltate.
Totuşi, voluntar sau involutar, în arhivele amintite au “scăpat” şi fotografii care surprind viaţa grea pe care o aveau oamenii. Străzi aproape pustii, pe care cu greu vezi să circule vreo maşină, carosabil acoperit de zăpadă, oameni care se înghesuie în mijloacele de transport, săli de clasă friguroase în care se stă în palton, magazine prezentate de la distanţă pentru a nu se observa vitrinele goale.
Moş Crăciun era Gerilă
În mai multe fotografii apare bătrânelul cu barbă albă care aduce cadouri copiilor, însă, oficial, în perioada comunistă nu exista nici Moş Nicolae şi nici Moş Crăciun. De la începutul anilor 50, procesul prin care Ceauşescu dorea transformarea românilor în “oameni noi”, comunişti şi atei, a atins simbolurile adânc înrădăcinate în mentalul colectiv. Pentru că nu puteau lăsa, totuşi, oamenii fără bucuria cadourilor de Crăciun, sărbătoarea Naşterii Domnului a fost golită de simbolistica religioasă şi mutată pe 30 sau 31 ianuarie.
Au rămas cadourile, iar Moş Crăciun a fost transformat în Moş Gerilă, iar bradul de Crăciun în pom de iarnă. Zilele de 25 şi 26 decembrie au fost transformate în zile lucrătoare, iar sărbătorile de iarnă începeau, oficial, după 27 decembrie. În această perioadă la Cluj se deschidea orăşelul copiilor, în Parcul Feroviarilor. Copiii se dădeau cu trenuţelul, făceau poze cu Moş Gerilă, se jucau, primeau dulciuri şi admirau uriaşul pom de iarnă împodobit montat în mijlocul parcului.
Moş Gerilă avea parte şi de un marketing bine realizat: într-una dintre fotografii, observăm că în Piaţa Mihai Viteazul, din centrul oraşului, a fost montat un Moş Gerilă uriaş din carton, cu sacul plin de jucării, care îi îndrumă pe copii spre orăşelul copiilor. Într-o altă poză, vedem un cuplu de tineri care vizitează un târg de încălţăminte şi obiecte din piele, care contrastează cu magazinele goale în care foarte greu se găsea marfa de calitate. Într-o perioadă în care se făcea coadă la aproape orice apărea în magazine, în fotografie sunt suprinşi doi tineri care se uită, relaxaţi, la standul cu încălţăminte. Moş Gerilă aducea cadouri în noaptea dintre ani, iar clasa muncitoare avea liber pe 31 decembrie, respectiv pe 1 ianuarie.
Serbări cu paltonul în sala de clasă
Elevii se pregăteau pentru venirea lui Moş Gerilă chiar şi la şcoală. În aşteptarea lui, se organizau serbări cu poezii şi câtece patriotice. Într-una dintre fotografii putem observa o sală de clasă unde se desfăşoară o serbare. În fundal este un brad împodobit şi sus, agăţată de perete, fotografia lui Nicolae Ceauşescu. Ceea ce cu siguranţă nu a apărut în ziarele de atunci a fost prim-planul fotografiei, care arăta părinţii elevilor, care asistă la spectacol îmbrăcaţi în paltoane, în timp ce copiii rezistă stoic în cămăşile de pionieri. De colinde nu putea fi vorba. Se recitau poezii şi pluguşoare reinterpretate de genul:
“Aho, aho, copii şi fraţi/ Staţi puţin şi nu mînaţi/ Şi urarea mi-ascultaţi/ C-am pornit-o de cu zori/ Prin ţară colindători/ Prin oraşe, prin comune/ Cu urările străbune/ De viaţă, de sănătate/ La constructorii voinici/ La mineri, la-nvăţători/ Că ni-e ţara cîmp de flori/ Răsădit de muncitori/ Tînăr să se-nalţe-n soare/ Cu uzine, cu ogoare/Şi cu vise minunate (...) Anul care s-a-ncheiat/ A fost mîndru... Pentru zile minunate/ De partid asigurate”.
Cum petreceau elevii vacanţa de iarnă
Moş Gerilă era promovat şi în revistele pentru copii. Un text din revista Cutezătorii, publicată în 1976, ne oferă aceeaşi imagine cosmetizată a vieţii de elev în societatea multilateral dezvoltată:
"Un viitor care începe mîine. Mîine 22 decembrie. Un viitor ale căror prime săptămîni poartă un nume cu miros de brad, şi portocală şi sunet de zurgălăi. Va-can-ţa de iarnă! Te vei odihni, vei citi, vei merge la patinaj sau te vei da săniuţa. Vei lua parte ca artist amator, pe scenă, sau în sală, ca simplu spectator, aducînd de acasă un sac cu aplauze la Serbările Pregătite De Şcoală Şi De Organizaţia Ta În Cinstea Celei de a XX-a Aniversări A Republicii. Te vei duce la cinema, la teatru, la meciuri de hochei, de baschet, de volei. Vei petrece la Carnavalul de Anul Nou şi într-unul din orăşelele copiilor unde o să mănînci crizanteme de zahăr vanilat, o să aluneci pe tobogan şi-o să stai de vorbă cu Moş Gerilă încercînd să ghiceşti cu ce actor seamănă anul ăsta".
Citeşte şi
„Chuck Norris vs Comunism” sau cum a câştigat Irina Nistor lupta cu Ceauşescu
Se încarcă comentariile...
