EXCLUSIV „Sângele artificial”, proiectul de Nobel al cercetătorilor clujeni, pus sub semnul întrebării de şeful Autorităţii Naţionale pentru Cercetare

EXCLUSIV „Sângele artificial”, proiectul de Nobel al cercetătorilor clujeni, pus sub semnul întrebării de şeful Autorităţii Naţionale pentru Cercetare

Proiectul lui Radu Silaghi-Dumitrescu a rămas fără finanţare. FOTO:Remus Florescu

De aproape trei luni, echipa condusă de cercetătorul clujean Radu Silaghi-Dumitrescu a rămas fără niciun leu pentru proiectul sângelui artificial, invenţie cu potenţial de Nobel care poate revoluţiona medicina. Preşedintele Autorităţii pentru Cercetare, Tudor Prisecaru, a declarat pentru Adevărul “nu putem spune că e de interes naţional, poate un proiect privind Delta Dunării e mai important. Ca să fie finanţat trebuie să intre în competiţie”.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Din luna ianuarie nu am primit niciun ban pentru proiect, nici pentru salarii, nici pentru reactivii necesari pentru experimente. Acelaşi lucrul se întâmplă în fiecare an, din 2007, de când am demarat acest proiect, cu excepţia dacă nu mă înşel, a anului 2011. Astfel, din ianuarie şi până în aprilie, uneori chiar şi mai mult, nu se primeşte niciun ban. A devenit o cutumă. Eu am salariul de cadrul didactic, dar cercetătorii cu care lucrez rămân fără niciun ban. Au fost situaţii în care banii au întârziat şi 6 luni”, a precizat pentru Adevărul, Radu Silaghi Dumitrescu, coordonatorul proiectului revoluţionar de realizare a sângelui artificial. Acesta a susţinut că trei cercetători din echipa proiectului sunt în situaţia de a nu-şi fi luat salariul din luna ianuarie. Ceilalţi colaboratori sunt angajaţi la alte instituţii. 
 
Banii sau Nobelul? 
 
Pe lângă lipsa salarizării, Silaghi susţine că nu sunt bani nici pentru reactivii necesari realizării experimentelor. “În ciuda dificultăţilor, nu am oprit de tot proiectul, dar ritmul este mult mai lent aşa. Nu vrea să mă victimizez, întrucât ştiu că situaţia este identică la toate proiectele finanţate de Minister. Nu este în regulă ca în fiecare an, primele trei luni de zile să fie aproape fără activitate din lipsa banilor. Există în acest context pericolul ca altă instituţie, cel mai probabil din străinătate, pentru că în România peste tot sunt aceste întârzieri, să ne preia ideea şi s-o realizeze înaintea noastră. N-aş vrea ca asta să sune ca o chestiune de viaţă şi de moarte sau ca un ultimatum de genul: <<nu primesc banii aceştia, nu iau premiul Nobel>>, înţeleg că aceasta e societatea în care trăim, dar ar fi bine să îmbunătăţim modul în care lucrăm. E nevoie de o reformă profundă în acest sens”, a declarat clujeanul. Pentru continuarea proiectului mai e nevoie de 500.000 de lei, anul acesta şi încă pe atâta anul viitor. El a susţinut că va apela şi la fonduri europene şi la proiecte pe termen lung, întrucât experimentele derulate nu sunt încadrate într-un contract de cercetare pe 2-3 ani.   
 
Preşedintele ANCS: proiectul trebuie să intre în competiţie
 
Anul trecut, ministrul Educaţiei, Mihnea Costoiu, a citit în presă despre proiectul lui Radu Silaghi-Dumitrescu şi a decis, fructificând la maximum ocazia de a-şi face imagine, să declare cercetarea privind sângele artificial de „interes naţional”. S-au alocat cu această ocazie şi bani, la finalul anului 2013 – 200.000 de lei – care au fost folosiţi pentru achiziţionarea de consumabile şi de aparatură. Banii însă au fost epuizaţi, şi în primele trei luni ale anului 2014, proiectul a fost lăsat fără finanţare. Din nou, Ministerul reacţionează numai la presiunea presei. Astfel, după ce subiectul a apărut în presă şi primele solicitări din partea presei au fost făcute la Minister – Silaghi-Dumitrescu a primit un telefon, luni dimineaţa, Tudor Prisecaru, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiintifică (ANCS). „Mi-a spus domnul Prisecaru că Ministerul doreşte să continue finanţarea şi anul acesta, fiind considerat de interes naţional. Nu mi-a spus ce sumă sau când o vom primi, dar din cele vorbite am dedus că nu ar trebui să dureze mai mult de o lună până vor fi viraţi banii necesari cel puţin pentru anul acesta”, a susţinut Silaghi-Dumitrescu. Preşedintele ANCS, Tudor Prisecaru, a declarat altceva reporterului Adevărul. „Nu putem să spunem dacă se dau sau nu banii pentru acest proiect. Banii se dau prin competiţii. Poate că sunt alte proiecte de interes naţional. Poate un proiect privind Delta Dunării e mai important…”, a spus el scurt, arâtând că va reveni cu detalii după ce se finalizează conferinţa la care ia parte.  
 
Proiect lăudat în exterior, fără finanţare în ţară
 
Traian Băsescu a precizat, în 9 februarie, că în cadrul recentei vizite efectuate în Israel, omologul său, Shimon Peres, a amintit despre sângele artificial, invenţie a cercetătorilor clujeni. "La Cluj aveţi un început extraordinar, sângele artificial, şi se poate gândi mai departe că şi noi putem avea cercetare de vârf. Am îndrăznit să gândim pentru laser, putem gândi şi pentru ceea ce a imaginat Primăria Cluj-Napoca, acest centru de cercetare. Va fi un challenge pentru perioada următoare, ca România să obţină finanţare pentru acest proiect, iar eu până pe 21 decembrie voi face din acest proiect o prioritate", a subliniat şeful statului. 
 
14 comunicatori, niciun răspuns, multă incompetenţă
 
Biroul de presă al Ministerului Educaţiei şi Cercetării are 5 angajaţi, iar Autoritatarea Natională pentru Cercetare Stiintifica are în departamentul de Comunicare 9 persoane. Cu toate acestea, birourile de presă atât ale celor două insituţii, nu au putut răspunde întrebărilor trimise de Adevărul. Daniel Tomoni, purtatorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei şi Cercetării ne-a îndrumat către biroul de presă al Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica (ANCS). Gabriela Catană, şefa biroul de presă al ANCS, ne-a spus că Prisecaru este plecat pentru două zile şi, în consecinţă, nu putem obţine niciun răspuns. Am încercat la Dinu Elena, şefa de cabinet a secretarului de stat Prisecaru, care ne-a îndrumat înapoi spre biroul de presă al Ministerului Educaţiei şi Cercetării.  Purtătorul de cuvânt de aici, Daniel Tomoni, căruia i-am sugerat să se pună de acord cu şefa de cabinet a lui Prisecaru, pentru a stabili de la cine primim totuşi informaţiile, ne-a răspuns, răstit, că el nu poate să facă nimic. De ce este nevoie de 14 angajaţi plătiţi din bani publici, dacă la o întrebare legată de unul dintre cele mai importante proiecte de cercetare din ţară nu se poate răspunde…
 
Citeşte şi 
 
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: