„Salvăm Clujul de Bucureşti“, mesajul controversat al UDMR de pe panourile electorale din Ardeal

Panoul amplasat în zona stadionului CFR Cluj. FOTO: UDMR.

„Salvăm Clujul de Bucureşti, taxele noastre să îmbogăţească Ardealul, nu Capitala”, acesta este textul care a apărut pe un panou de precampanie amplasat de UDMR în zona Stadionului CFR din Cluj-Napoca. Un panou similar a apărut în Oradea.

Precampania electorală demarată de UDMR în Transilvania naşte controverse. În Cluj-Napoca a apărut un panou cu următorul text: „Salvăm Clujul de Bucureşti, taxele noastre să îmbogăţească Ardealul, nu Capitala”. Un panou similar a fost montat şi în Oradea. Contactat de „Adevărul”, preşedintele executiv al UDMR, Kovacs Peter, a explicat situaţia. 

“De 27 de ani spunem că în România ar fi mai bine dacă am lua puterea de la Bucureşti”

Preşedintele executiv al UDMR, Kovacs Peter, recunoaşte că este un mesaj provocator, dar spune că în esenţă se referă la descentralizare, principiu pe care Uniunea îl susţine de 26 de ani. Întrebat dacă nu crede că această modalitate de formulare a mesajului nu poate naşte controverse, Kovacs a susţinut: “Aşa s-a şi întâmplat. Am văzut că există deja controverse, dar ceea ce scrie pe panou e destul de clar. Vrem ca taxele noastre să îmbogăţească Ardealul şi nu Capitala. E un deziderat al nostru de 27 de ani şi anume descentralizarea. Noi de 26 de ani spunem că în România ar fi mai bine dacă am lua puterea de la Bucureşti şi am da-o la aleşi lcoali şi nu numai în Transilvania şi Ţinutul Secuiesc, ci şi în Oltenia, Muntenia, Moldova, în toate provinciile istorice. Vedem foarte clar pe baza statisticilor Ministerului de finanţe că absolut toate judeţele din Transilvania plătesc la bugetul de stat mai mult decât primesc înapoi. Credem că taxele ar trebui valorificate mai bine la nivel local, de către aleşii din comunităţile locale. Administraţia locală ar trebui să decidă ce se întâmplă cu aceşti bani şi nu cineva de la nivel central ar trebui să spună dacă asfaltăm la Călăraşi sau la Cluj-Napoca sau renovăm la Galaţi sau la Oradea. Acesta e mesajul”. 

UDMR vrea descentralizare

Întrebat la ce se referă când vorbeşte despre descentralizare, Kovacs susţine: “Când vorbim despre descentralizare există două exemple foarte clare: descentralizarea care s-a făcut în învăţământ atunci când Marko Bela era vicepremier însărcinat cu învăţământul, când au fost predate şcolile la administraţiile publice locale. S-a făcut descentralizare când Attila Cseke a fost ministrul Sănătăţii şi a predat spitalele autorităţilor locale sau judeţene şi cred că acest lucru se vede când este vorba despre renovare sua despre achiziţionarea de instrumente medicale. Când suntem la guvernare sau când avem posiblitatea să ducem de la Bucureşti la nivel local sau judeţ atribibuţii sau finanţări, noi o facem. Asta e şi scop nostru”. El nu a dat exemple de taxe şi impozite pe care le are în vedere demersul UDMR. “Cel mai uşor e să enumeri 110 taxe şi să vorbeşti, ştiind că nu se va întmpla nimica. Noi suntem consecvenţi şi vorbim despre descentralizare pe toate planurile guvernamentale”. 

Mesaje provocatoare, de campanie

Kovacs recunoaşte că “am formulat destul de provocativ mesajul, nu neg asta, suntem în campanie electorală. Dar nu este singurul. Astfel de panouri vor fi montate în toată ţara. De exemplu, avem mesaje care sună astfel: <<Vrem o Transilvanie unde autostrada e din asfalt şi nu din hârtie>>, <<Vrem o Transilvanie unde toată lumea vorbeşte limba română şi limba maghiară>> şi ne referim aici la regiuni unde maghiarii sunt majoritari, în ideea că maghiarii trebuie să înveţe la perfecţie româna şi nu ar strica să vorbească şi românii să vorbească limba maghiară. Un alt mesaj este:<<Vrem o Transilvanie în care Cluj-napoca e şi Kolozsvár şi Klausenbur>>, în ideea că folosirea mai multor limbi ne ajută pe toţi. Un alt mesaj se referă la agricultori: <<Vrem o Românie în care agricultorii să fie plătiţi, nu să plătească ei pentru a face agricultură>>. Nu avem un mesaj exclusiv etnic, vrem să arătăm că este o problemă. De obicei , partidele din opoziţie vorbesc uşor despre descentralizare, dar când ajung la putere nu le place să dea puterea aleşilor locali, la noi, la UDMR, nu e aşa”, a concluzionat Kovacs. 

„Este un mesaj fiscal, nu unul etnic”

Csoma Botodn, preşedintele UDMR Cluj, susţine că este vorba despre un mesaj fiscal şi nu de unul etnic: „Mesajul este destul de clar dacă citeşti cu atenţie şi cu bună-credinţă panoului. El se referă la solicitarea conform căreia majoritatea taxelor şi impozitelor colectate la Cluj ar trebui să rămână aici, să avem din ce dezvolta şi zona Ardealului. La Cluj avem mare nevoie de investiţii în infrastructură. Este un mesaj fiscal şi financiar, nu unul etnic. Clujul este un mare contributor la bugetul naţional, dar nu prea primim fondurile necesare marilor investiţii. De exemplu, Cluj-Napoca are neapărată nevoie de un inel ocolitor sudic şi nordic, dar fără fonduri nu le putem face. E un mesaj al descentalizării fiscale”. 

Rugat să dea câteva exemple de taxe şi impozite care merg la Bucureşti, adică la bugetul central, Botond a detaliat: „Cota defalcată dinTVA merge în mare parte la Bucureşti. Există apoi o prevedere conform căreia o companie care depăşeşte o anumită cifră de afaceri trebuie să-şi facă sediu la Bucureşti. Mesajul militează pentru o descentralizare fiscală şi financiară, asta neînsemnând că nu trebuie să existe solidaritate la nivelul judeţelor”.

Întrebat dacă nu crede că un astfel de mesaj ar putea duce la tulburări ale relaţiilor între români şi maghiari, Csoma a spus: „Este un mesaj mai percutant, mai clar, dar cred că la final fiecărui mandat şi la inceputul unui manadat nou trebuie să avem mesaje clare. Nu cred că mesajul are o conotatie etnică, nu cred că numai maghiarii din Cluj şi-ar dori ca aceste taxe să rămână în proporţie mai mare la Cluj, cred că şi românii ar fi interesaţi de asta”. 

Citeşte şi