Românul viitorului va învaţă programare prin reconversie profesională: „Toată societatea va intra într-un proces de digitalizare“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Daniel Metz, CEO NTT Data România. FOTO: NTT Data
Daniel Metz, CEO NTT Data România. FOTO: NTT Data

Daniel Metz, unul dintre cei mai influenţi manageri din IT-ul autohton, anticipează o schimbare revoluţionară pe piaţa muncii din România, care suferă de o lipsă cronică de programatori calificaţi. Potrivit acestuia, este nevoie de recalificarea a mii de oameni, care vor ajunge în următorii zece ani să obţină salarii similare cu cele din Vestul Europei.

Reporterii „Adevărul“ au discutat pe larg despre viitorul industriei IT din România cu unul dintre cei mai de succes antreprenori autohtoni din acest domeniu. „Nu ştim cum va arăta viitorul, dar ştim că cel puţin industria manufacturieră va fi dominată de robotizare, de roboţi industriali. Evoluţia tehnologiei şi pregătirea economiei clasice pentru epoca digitalizării va conduce la o creştere agresivă a necesităţii de resurse umane în industria IT“, spune Daniel Metz,  CEO (n.r. - Chief Executive Officer – directorul general) din România al gigantului NTT Data, companie cu 100.000 de angajaţi care a cumpărat recent Dell Services.

Din biroul său aflat la ultimul etaj al clădirii corporatiste de birouri din centrul oraşului Cluj-Napoca, directorul spune pe un ton grav: „Nevoia de resurse umane pentru industria IT este o problemă cronicizată în România, dar şi la nivel mondial“. Cu toate acestea, Metz nu îngroaşă rândurile celor care se lamentează şi întind mâna spre autorităţi: „Toată lumea se plânge, toată lumea critică statul, guvernul, primăriile, universităţile şi ar aştepta ca aceste instituţii să le rezolve problemele, pentru ca aceste companii să se dezvolte şi să aducă profit către investitori. Cred că entităţile de business ar trebui să analizeze mai în profunzime conceptul acesta de a aştepta din partea instituţiilor publice să le rezolve problemele şi în acelaşi timp  să le scadă taxele, să răspundă imediat la solicitări astfel încât noi să facem business fără oprelişti, iar când nu mai avem nevoie de oameni, să-i punem în stradă şi să se ocupe de ei ITM-ul (Inspectoratul Teritorial de Muncă - n.r.)“.

Atitudinea pare destul de ciudată pentru un corporatist român aflat într-un domeniu teribil de concurenţial precum IT-ul. Directorul de la NTT Data a trecut însă şi la fapte. NTT Data România şi Universitatea „Babeş-Bolyai (UBB) au pus pe picioare, din luna noiembrie, un program postuniversitar care permite absolvenţilor de facultate, indiferent de profil, să se recalifice în IT. 

„Nu ştim cum va arăta viitorul, dar ştim că cel puţin industria manufacturieră va fi dominată de robotizare, de roboţi industriali. Evoluţia tehnologiei şi pregătirea economiei clasice pentru epoca digitalizării va conduce la o creştere agresivă a necesităţii de resurse umane în industria IT“

Daniel Metz, director NTT Data

image

Lansarea programului postuniversitar pentru formarea de IT-işti finaţat de NTT Data. FOTO: NTT Data

100 de informaticieni recalificaţi anual

Costurile pentru pregătirea viitorilor programatori, circa 150.000 de euro anual, vor fi acoperite de companie. De asemenea, NTT Data România a investit în dotarea unor laboratoare moderne. Sunt disponibile 100 de locuri, iar cursurile de doi ani se vor organiza la Facultatea de Matematică şi Informatică din cadrul UBB. „Din aceşti bani noi plătim cadrele didactice, şi le plătim foarte bine, pentru că ne dorim să rămână la catedră. Există o problemă cronică în învăţământul superior: cadrele didactice, mai ales cele tinere, sunt remunerate, din păcate, destul de prost“, explică Metz.

Un profesor de informatică la universitate ar putea câştiga în privat de cel puţin 3-4 ori mai mult, tocmai de aceea „noi le suplimentăm considerabil veniturile şi prin astfel de programe îi menţinem la catedră, pentru că noi dorim să permanentizăm acest demers. Nu e un foc de artificii ca să dea bine la public“, arată directorul. 100 de informaticieni anual este o cifră frumoasă, dar insuficientă, recunoaşte Metz:

„Dacă ar veni încă 10 companii de IT din Cluj şi ar face acealaşi lucru, am avea 1.000 de oameni pe an în plus. Să ştiţi că sunt foarte mulţi oameni tineri care ar vrea să acceseze un astfel de program.  Există o nevoie tot mai mare şi cred că marile companii de IT ar trebui să preia reponsabilitatea de a pregăti această forţă de muncă în viitor“. 

„În IT vom avea nevoie de resurse şi într-un an, şi în cinci, şi în zece“

Investiţia de 150.000 de euro anual pare minoră pentru o companie care a înregistrat în primele 8 luni ale anului 2016 o cifră de afaceri de 22 de milioane de euro şi este una dintre cele mai profitabile din cadrul gigantului NTT Data. În 2014, colaborarea între UBB, firma MHP Consulting România, deţinută de gigantul german Porsche, şi NTT Data, s-a concretizat în înfiinţarea unei linii de studiu în limba germană cu specializarea „informatică“, cu un număr de 75 de locuri, care funcţionează şi astăzi, iar acţiunile de responsabilitate socială corporativă ale companiei nu s-au oprit aici.

Cum ţinem IT-iştii în România

Din anul 2000, de când Daniel Metz a înfiinţat firma EBS, care a fost vândută acum 3 ani concernului NTT Data, el rămânând CEO-ul companiei, lucrurile s-au schimbat foarte mult. Dacă în primii ani, provocarea managerilor era să obţină contracte, acum cel mai greu le este să găsească oameni calificaţi pentru a face faţă cererii. „Eu cred că în IT vom avea nevoie de resurse şi într-un an, şi în cinci, şi în zece“, spune directorul care, în căutare de soluţii pentru a acoperi necesarul de programatori, a deschis o filială în Novi Sad (Serbia), unde vor fi angajaţi circa 100 de oameni doar într-un.

De asemenea, în România, compania a recrutat 400 de persoane şi va ajunge până la finalul anului la peste 1.200 de angajaţi. Întrucât oferta universităţilor nu e suficientă, foarte mulţi programatori se mută de la o companie la alta pentru salarii şi condiţii mai bune. „Vor mai fi câţiva ani în care vom putea să oferim creşteri de salarii semnificative. Deja creşterile salariale s-au calmant din punctul meu de vedere. Începem să operăm într-un coridor care este de bun-simţ din punctul de vedere al salariilor sau mai bine spus sustenabil“, spune Metz.

Acesta crede că este normal ca un absolvent de facultate de informatică, care câştigă acum 6-700 de euro lunar, să-şi dorească să câştige anul viitor cu 200 de euro în plus. „E normal să vrea să câştige mai mult, poate vrea să se mute singur într-o garsonieră, să-şi ia o maşină sau să meargă în două concedii pe an. Întrebarea este: «Cât de repede ajunge el să-şi crească salariul şi cât de repede progresează el ca valoare adăugată în ceea ce face?». Aici avem o problemă, între diamica diferită a productivităţii muncii şi dinamica creşterii salariilor“, crede directorul. 

Sponsorizări pentru cultură şi sport

Salariile nu sunt totul, în opinia acestuia, pe această piaţă a muncii. „Contează foarte mult şi atmosfera din companie, valorile organizaţionale, confortul pe care un om îl are la locul de muncă. Este important ca acel om să vadă că e respectat, că prezenţa lui în cadrul companiei este semnificativă, iar compania e interesată de el ca şi om, nu neapărat ca o resursă; e important ca el să se poată dezvolta, să i se ofere posibilitatea să facă şi sport, să aibă acces la cultură“.

Metz crede că pentru angajaţii IT din România intră în competiţie şi firmele din străinătate care oferă salarii mai mari. „Avem nevoie de infrastructură, de restaurante, de cultură, de artă, de sport. Asta îi ţine în ţară. Dacă nu avem operă, concerte, evenimente sportive, dacă nu avem Untold şi alte evenimente care să facă din oraşul un loc interesant în care ei să trăiască, aceşti oameni vor pleca din ţară. Acesta este motivul pentru care NTT Data se implică în viaţa culturală, sportivă şi socială a oraşului“, arată directorul. Compania sponsorizează o gamă largă de evenimente culturale, de la Balul Operei, la Zilele Clujului şi până la festivaluri de muzică şi dezbateri pe diferite teme; sportive - echipa de fotbal CFR Cluj, clubul de volei feminin Universitatea Cluj, Gala boxului profesionist, Gala Ultimate Finghting Tournament, crosul companiilor şi până la expediţii montane ale unor alpinişti clujeni; sociale – „Gala 10 pentru Cluj: juniorii clujului, speranţele cetăţii“, baluri caritabile sau campanii de donare de sânge. 

„Avem nevoie de infrastructură, de restaurante, de cultură, de artă, de sport. Asta îi ţine în ţară. Dacă nu avem operă, concerte, evenimente sportive, dacă nu avem Untold şi alte evenimente care să facă din oraşul un loc interesant în care ei să trăiască, aceşti oameni vor pleca din ţară. Acesta este motivul pentru care NTT Data se implică în viaţa culturală, sportivă şi socială a oraşului“,

Daniel Metz, director NTT Data

image

Festivalurile Clujului reprezintă, după părerea lui Daniel Metz, unul dintre elementele care-i ţin acasă pe IT-işti. 

Cât câştigă un IT-ist român

Pentru un programator începător, care câştigă 6-700 de euro, următorii ani vor veni cu creşteri salariale, crede Metz: „În termen de 3-4 ani va veni o limitare a evoluţiei salariilor, dar nu în zona juniorilor sau a oamenilor aflaţi în zona mediană din punctul de vedere al performanţei, de la 22-23 ani până la 45-50-55 de ani, ci în zona seniorilor, a arhitecţilor software, a oamenilor din mangement, acolo unde deja salariile sunt mari“, spune Metz. El crede că IT-iştii care deja câştigă 2.000-2.500 de euro lunar pot să trăiască foarte bine în România, pe când salariul unui tânăr de 6-700 de euro ar trebuie să mai poată să crească. 

„Întrebarea este cât de repede îşi doreşte să crească şi dacă noi reuşim aici să avem o abordare sănătoasă, echilibrată; eu văd încă mulţi ani de industrie IT în România. Desigur, dacă nu vom conturba acest sistem printr-o impozitare excesivă care să conducă la o diminuare rapidă a veniturilor, deoarece în acel moment oamenii vor pleca sau noi vom trebui să mărim salariile într-un mod atât de semificativ încât nu vom mai fi interesanţi pentru marii clienţi din Vest“, spune antreprenorul.

El precizează că au existat situaţii în care partenerii din Germania ai NTT Data s-au plâns că un programator senior român, cu 15 ani de experienţă, a devenit prea scump, fiind plătit la nivelul la care ei plătesc un programator cu 10 ani de experienţă, care vorbeşte limba la perfecţie şi cu care comunicarea se poate face mai bine. Totuşi, Metz este de părere că situaţiile de genul acesta nu vor fi problematice, mai ales în contextul în care va creşte exponenţial cererea de resurse umane în contextul digitalizării.

„Cred că trebuie să luăm nişte măsuri, trebuie să mărim în mod accelerat valoarea adăugată a serviciilor noastre, a ceea ce facem, a proiectelor. Nu va fi suficient să scriem cod în urma unor specificaţii create şi gândite de alţii. Va trebui să mergem noi să discutăm cu şefii de producţie, cu maiştrii de linie, cu directori de departamente din marile companii de afară, să înţelegem procesele de business, să creăm noi sistemele, să le dezvoltăm şi să le implementăm şi atunci nimeni nu o să ne trimită acasă“. El spune că în acest moment firmele de IT din Românai se luptă cot la cot cu mari companii din Vest pentru contracte privind realizarea unor obiective complexe.  

image

Daniel Metz crede că nu există pericolul mutării afacerilor IT spre Este

Pericolul migraţiei spre Est

Inevitabil, când vorbim despre afaceri în care este esenţial costul forţei de muncă, apare şi spectrul pericolului mutării spre est. Metz crede că un astfel de scenariu nu vizează şi IT-ul. „India face acest business de cel puţin 40 ani în mod intensiv în relaţie cu SUA. Nu există situaţia, de multe ori percepută greşit, că se împing tot mai la est aceste industrii pentru că acolo nu ar exista. Pe IT, India şi alte ţări din Asia sunt foarte înaintate. Şi acolo costurile se apropie de ale noastre“, explică Metz. 


„Riscul unei migrări spre est este foarte redus“

El susţine că România oferă în plus şi un confort din punct de vedere geopolitic: „Dincolo de graniţele noastre urmează ţări care au o situaţie politică mai aparte, care nu este, desigur, foarte îndrăgită de marile concerne, care nu şi-ar dori mutarea unor centre IT în ţări care au situaţia politică şi militară incertă. Noi suntem cam ultima ţară din Est în care se poate merge. După România, se merge direct în India“. În plus, crede Metz, România se diferenţiază faţă de ţările din Asia şi în ceea ce priveşte mentalitatea, cultura, limbile străine pe care le vorbesc tinerii şi faptul că suntem foarte aproape; într-o oră-două se poate ajunge în München, la Londra, la Paris sau Roma. „Toate aceste lucruri nu se pot reproduce în colaborare cu India, de exemplu, iar din aceste motive eu cred că riscul unei migrări spre est este foarte redus“, concluzionează Metz. 

Decalaj de salarii faţă de Vest

Decalajul între salariile IT-iştilor din Vest şi ale românilor este de circa 40%. „Procentul diferă însă în funcţie de segmentul despre care vorbim. La nivel de senior vorbim de o diferenţă de 15-20%, iar la nivel de junior vorbim despre o diferenţă de 60-80%. Per global, decalajul net este de circa 40%“, detaliază Metz. El spune că, la aceste comparaţii, trebuie luat în calcul şi faptul că o firmă din Vest care colaborează cu una din România are costuri suplimentare de 20-25%. „Una este să-l aibă pe acel programator la el în birou şi alta este să-l aibă la 1.000 de kilometri distanţă şi să fie un om are altă limbă decât a lui. În următorii 10-15 ani aceste costuri vor scădea la 10-15%, iar diferenţele se vor duce în salariile programatorilor, iar aceste majorări vor duce la o putere de cumpărare mai mare şi se vor reflecta într-o viaţă mai bună a comunităţii locale“. 

elevi

Daniel Metz crede că elevii care înţeleg matematică şi algoritmi ar trebui îndrumaţi spre domeniu IT

Revoluţia digitală şi lecţiile României

În următorii 10 ani, IT-ul va intra într-o perioadă fantastică de evoluţie, crede CEO-ul: „Economia, dar şi toată societatea vor intra într-un proces de digitalizare. Vă dau numai două repere privind procesele inovative la care vom asista: primul lucru este transferul de la combustia internă spre motoarele electrice în industria auto. Aceste transformări aduc după ele un necesar formidabil de resurse umane în IT care să dezvolte automobilele viitorului“.

O a doua evoluţie va consta în conectarea autoturismelor, în permanenţă, la internet, la hărţi digitale, va exista o legătură directă cu service-ul auto, vor exista sisteme de info-tainment care ne vor lega de restul lumii: „Nu vom avea un radio pe care vom prinde două posturi care bârâie, ci vom avea toată lumea în autoturism. Să aduci în maşină marile sisteme de IT, social-media, Google, marile baze de date ale lumii necesită nişte eforturi formidabile de dezvoltare software“.

De asemenea, o altă schimbare importantă este legată tot de industria auto şi se referă la apariţia autovehiculelor fără şofer, care va necesita din nou resurse uriaşe din IT, crede CEO-ul. În acest viitor apropiat, România este foarte bine poziţionată, cu o condiţie: „Sunt nenumărate exemple privind digitalizarea economiei, care va duce la o explozie fenomenală a industriei IT în lume. Pentru a fi un jucător important în cadrul acestui fenomen, România trebuie să-şi facă lecţiile. Noi trebuie să îndrumăm orice copil care înţelege matematică şi algoritmi spre informatică, spre tehnologia viitorului. De asta va fi nevoie şi aici noi va trebui să facem eforturi pentru a-i îndrepta spre astfel de profesii. Sunt foarte multe specializări care scot absolvenţi pe bandă rulantă, care apoi nu-şi găsesc un loc de muncă. Nu spun că nu este nevoie şi de alte specializări, dar trebuie să ne concentrăm pe ceea ce cere piaţa muncii“. 

Modelul Singapore

Metz dă exemplul de succes al Republicii Singapore, care are învăţâmânt bilingv, în engleză şi limba locală, iar elevii sunt familiarizaţi de la primele clase cu tehnologia şi informatica. De asemenea, elita absolvenţilor de universităţi sunt angajaţi în sectorul public. „Acesta e secretul, tehnologie din primii ani, limbi străine şi pe urmă create condiţiile cadru. Cine creează aceste condiţii? Administraţia publică şi acolo lucrează cele mai luminate capete. Bineînţeles, acestea trebuie şi remunerate foarte bine. Sunt oameni de foarte mare calitate în administraţia din România care au salarii mai mici decât are femeia de serviciu de la noi“, explică directorul. 

Problema infrastructurii

În ceea ce priveşte salariile, Metz crede că în următorii 5 ani „decalajul se va reduce simţitor, vom ajunge la o diferenţă 25% şi cred că în 10 ani vom fi la 10-15%. De ce-mi permit să fac astfel de afirmaţii? M-am uitat un pic în urmă, la cum au evoluat alte ţări din Europa, şi avem bune exemple, precum Spania sau Portugalia, care şi după 30-40 ani de comunitate europeană n-au reuşit să ajungă la nivelul salarial din Germania. Asta pentru că, pentru a ajunge la salarii apropiate, e nevoie de productivitatea muncii, ori productivitatea muncii înseamnă infrastructură, sistem de învăţământ, înseamnă multe lucruri. La noi încă se mai ia curentul şi caculatoarele nu mai lucrează. Avem mulţi angajaţi care locuiesc în comuna Floreşti (lângă Cluj-Napoca – n.r.) şi sunt blocaţi în trafic în fiecare dimineaţă. Noi, din cauza infrastructurii, avem pierderi mari de productivitate. În Germania, astfel de lucruri nu se întâmplă“. Concluzia lui Daniel Metz este că dacă îşi va rezolva problemele cu resursa umană şi cu infrastructura, România va lua o „felie“ importantă din procesul de digitalizare a economiei mondiale. 

Cine este Daniel Metz 

De profesie economist Daniel Metz (51 de ani) este originar din Satu Mare, a absolvit  Liceul Militar la Alba-Iulia şi Facultatea de Ştiinte Economice la Cluj. O mare parte a carierei sale a lucrat în Germania, unde a fost director dezvoltare, asigurarea calităţii şi servicii tehnice, dar şi manager în implementare ERP (Enterprise Resource Planning). În anul 2000, Metz a înfiinţat EBS Ro¬mâ¬nia, ca subsidiară a unei companii pro¬ducătoare de software din Germania, la care a fost manager pentru servicii profesionale. Filiala din România a început activitatea cu 10 angajaţi şi a crescut ulterior, dar în 2001 compania-mamă a decis desfiinţarea. Metz a preluat, atunci, părţile sociale, iar EBS s-a dezvoltat agresiv. În 2013, multinaţionala NTT Data a achiziţionat compania lui Metz, care ajunsese să aibă o cifră de afaceri de peste 13 milioane de euro, circa 600 de angajaţi şi un portofoliu format din clienţi precum BMW, Ford, Daimler, SAP, SAB Miller, Delphi Packard, Electrolux, TDS Fujitsu sau Delta Inves şi parteneriate cu furnizori de tehnologie software, precum SAP, Microsoft, Oracle sau IBM. La trei ani de la preluarea de către NTT Data, fostul EBS are acelaşi management, în frunte cu Daniel Metz, şi este una dintre cele mai profitabile subsidiare ale concernului. Cifra de afaceri a NTT Data România a ajuns în primele opt luni ale anului a ajuns la 22 de milioane de euro, cu 40% mai mare decât anul trecut, având 1.200 de angajaţi. 

Citeşte şi

Expert Google, despre cum va arăta viitorul: „Peste 15 ani, toţi vom scrie cod, roboţii vor deveni accesibili pentru toată lumea, casa şi maşina vor fi inteligente”

TechFest aduce la Cluj-Napoca mii de IT-işti. Primul parc ştiinţific şi tehnologic din Transilvania va fi lansat oficial

Premieră în România: Cum să realizezi un produs IT în doar 5 luni. Curs demarat de Şcoala Informală de IT la Cluj

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite