Românul care studiază în Marea Britanie clima ultimilor 500.000 de ani: „România va fi printre cele mai afectate de schimbările climatice“

Românul care studiază în Marea Britanie clima ultimilor 500.000 de ani: „România va fi printre cele mai afectate de schimbările climatice“

Vasile Ersek predă şi face multă muncă de cercetare la Universitatea Northumbria din Newcastle

Trecutul Terrei poate da o serie de indicii despre cum ar putea să arate viitorul ei. Şi chiar dacă planeta trece printr-o perioadă de schimbări fără precedent în ultimele sute de ani, nu există niciun dubiu că situaţia se va autoregla. Acestea sunt doar câteva dintre ideile susţinute de Vasile Ersek, specialist în paleoclimatologie la Universitatea Northumbria din Newcastle.

Vasile Ersek (42 de ani) este originar din Dej (judeţul Cluj), are o licenţă la Facultatea de Biologie şi Geologie, profilul Geologie Tehnică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, şi are un master la Mississippi State University. Şi-a luat doctoratul în 2008 la Oregon State University unde a fost timp de mai mulţi ani lector, după care a fost angajat ca şi cercetător la Oxford University, în cadrul Departamentul de Ştiinţele Pământului.
 
Din 2013 s-a mutat la Northumbria University în Newcastle, unde este profesor şi cercetător, fiind specialist în paleoclimatologie şi geochimie. Ca  paleoclimatolog, Ersek, studiază cu precădere schimbările climatice din ultimii 500.000 de ani.
„Adevărul” a discutat cu profesorul român din Newcastle despre problemele climatologice şi cauzele lor, în încercarea de a afla în ce măsură viitorul Terrei poate semăna cu trecutul îndepărtat şi, mai ales, care sunt predicţiile climatologilor pe termen scurt, dar şi mediu şi lung.
 
Adevărul: În ultimii 10-15 ani se vorbeşte tot mai mult despre încălzirea globală, însă există şi voci care susţin că, în realitate, Pământul s-ar îndrepta cu paşi rapizi spre o nouă mică eră glaciară. Cât de plauzibil vi se pare un asemenea scenariu?
 
Vasile Ersek: Totul depinde de scara de timp la care ne gândim când vorbim despre schimbări majore de climă cum ar fi ere glaciare. Nu am cunoştinţă de predicţii recente privind o mini-eră glaciară iminentă. 
 
Vasile Ersek în laborator
 
Şi totuşi, pe termen lung ne vom îndrepta spre o nouă eră glaciară... 
 
Aşa este, Pământul va întra într-o nouă era glaciară, acum e o perioadă anormală. De fapt, chiar şi fără influenţa oamenilor ar trebui să fim tot într-o perioadă interglaciară pentru încă 30.000-40.000 de ani, zic unii oameni de ştiinţă.
 
 

Mitul intrării rapide într-o nouă eră glaciară

 
Cum spuneam, există şi voci care susţin că asta se va întâmpla mult mai devreme. Ar putea fi real?
 
Ştiu că scepticii vehiculează adesea un mit conform căruia nu ar trebui să avem încredere în predicţiile oamenilor de ştiinţă privind efectele încălzirii globale, deoarece în anii ’70 aceeaşi oameni de ştiinţă anticipau o era glaciară iminentă sau o răcire semnificativă a climei. Aceste afirmaţii sunt false, însă. Au fost într-adevăr câteva articole în presa populară, cu nişte afirmaţii care au fost luate din context din articole ştiinţifice, sau interpretate greşit. E adevărat că între anii ’40 şi ’70 a existat o tendiţă de răcire a climei, sau mai degrabă o răcire în emisfera nordică, pentru că nu erau date suficiente în emisfera sudică. Aceasta a fost cauzată în bună măsură de emisiile antropogenice de aerosoli de sulfat, dar oamenii de ştiinţă erau conştienţi că ar fi fost o greşeală să extrapoleze o astfel de tendinţă pe termen scurt. 
 
Vasile Ersek a străbătut întreaga lume pentru a efectua o serie de studii şi cercetări
 
Şi ce se cunoştea pe atunci legat de acest subiect?
 
De exemplu, probabil cel mai bun sumar a ceea ce se cunoştea în anii 70 despre clima planetei este raportul din 1975 făcut de Academia de Ştiinţă a SUA. Acolo se sublinia că nu sunt destule date pentru a se face predicţii pentru evoluţia climei şi se recomanda înfiinţarea mai multor programe internaţionale de analizare, monitorizare şi modelare a climei. Din ceea ce ştim astăzi, răcirea dintre anii ’40 şi ’70 a fost doar o mică întrerupere în tendinţa de încălzire a planetei şi această răcire a fost mai pronunţată în emisfera nordică decât cea sudică.
 

„În cele din urmă totul se va autoregla”

 
Asta înseamnă că Terra e condamnată?
 
Acum ne aflăm în plină perioadă inerglaciară, iar în ultimii 500.000-600.000 de ani au mai existat astfel de perioade calde, ba chiar mai calde. Acum 125.000 de ani, nivelul mării era mai ridicat cu 6 metri, dar au existat perioade şi când a fost cu 20 de metri. În cele din urmă totul se va autoregla, întrebarea e când. În principiu, date fiind efectele  emisiilor de carbon, va fi nevoie de mii, dacă nu zeci de mii de ani pentru ca totul să revină la normal. 
 
În ce măsură va fi influenţată omenirea de acest lucru?
 
Ne aflăm într-o perioadă de schimbări fără precedent în ultimele sute de ani. Problema e cât de abrupte vor fi aceste schimbări şi cât vor dura. Una este să vorbim de câţiva ani şi alta e să vorbim despre sute de ani. Dar în zilele noastre putem vorbi de schimbări abrupte, creşterea furtunilor şi uraganelor, iar multe sunt cauzate de încălzirea globală. Însă vreau să precizez că nu vorbim de schimbări atât de dramatice încât să pună probleme existenţiale în sine pentru omenire. 
 
Şi la ce am putea să ne aşteptăm? 
 
Vasile Ersek se bazează foarte mult în munca sa pe studiul stalagmitelor.
 
Tot ceea ce se întâmplă acum va duce la schimbări biosferă, dispar multe specii de plante şi animale şi asistăm – şi mai ales vom asista - la migraţiile populaţiilor dinspre Africa spre Europa şi dinspre America Latină spre SUA. 
 
 

România va fi afectată din plin de schimbările climatice

 
Cât de mult va fi afectată România?
 
Conform Grupului Interguvernamental Pentru Schimbările Climatice, autoritatea mondială care sintetizează periodic cele mai recente studii climatice, România este una dintre ţările care vor fi afectate semnificativ în următoarele decenii, iar reconstruirea climei de acum mii sau zeci de mii de ani ne permite să comparăm variabilitatea naturală a climei cu perioda mai recentă, dominată în mare parte emisiile de gaze de seră antropogenice. Pe scurt, clima din România e influenţată în mare parte de masele de aer ce vin din Atlanticul de Nord şi din Marea Mediterana. Studiile climatice sugerează o deplasare spre nord ale acestor curenţi de aer ceea ce poate duce la secete mai frecvente, canicule persistente şi furtuni violente mai frecvente.
 
 
Ce alţi factori mai influenţează clima în afara activităţii umane?
 
Printre altele, schimbările climatice sunt determinate şi de modificările parametrilor orbitei Pământului si de orientarea emisferei de nord sau de sud. Conform teoriei lui Milutin Milankovič, Terra trece prin perioade glaciare si interglaciare la intervale care pot fi calculate ţinând cont de schimbarile periodice in configuraţia orbitală a Pământului. Apoi, datorită atracţiei gravitaţionale excercitate asupra Terrei de către celelalte planete din Sistemul Solar, forma orbitei în jurul Soarelui variază de-a lungul timpului de la eliptică până la aproape circulară, afectând distribuţia sezonieră a radiaţiei solare în cele două emisfere. Aceste schimbări sunt concentrate în cicluri care au o durată medie de 100.000 şi 413.000 de ani. Excentricitatea afectează clima Pământului, pentru că atunci când orbita este mai circulară cantitatea de energie primită de la Soare va fi mai mare decât în cazul unei orbite mai eliptice, iar clima va fi mai caldă. Oricum, în ultimii ani au apărut şi teorii alternative care fie modifică diferite aspecte ale acestei teorii, fie propun mecanisme complet diferite pentru apariţia si dispariţia perioadelor glaciare. Discuţia este însă una foarte vastă, cu multe, foarte multe detalii.
 

Ce este Paleoclimatologia

 
Paleoclimatologia se ocupă cu studiul schimbării climei de-a lungul întregii istorii a Terrei. Pentru a  pentru a determina toatre acestea, oamenii de ştiinţă îşi extrag datele din gheţari, inele de creştere ale copacilor, sedimente şi roci, dar precum şi din stalagmitele din peşteri. Vasile Ersek utilizează ultima metodă.
 
„Reconstitui schimbările climatice din ultimii 500.000 de ani pe baza analizelor geochimice în stalagmitele din peşteri. În principal, lucrez în Vietnam unde am un proiect pentru a înţelege factorii care controlează schimbările musonului din sud-estul Asiei. Este important să înţelegem acest sistem climatic pentru că zona este foarte populată şi agricultura este dependentă de ploile musonice”, a spus profesorul român. Ersek are colaborări importante şi cu specialişti din România, de la Academia Română, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi Universitatea din Bucureşti. 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: