România lucrului prost făcut: robotul şomer. Cum să abandonezi chirurgia viitorului după o investiţie de milioane de euro FOTO

România
lucrului prost făcut: robotul şomer. Cum să abandonezi chirurgia viitorului după o investiţie de milioane de euro FOTO

Robotul Da Vinci în 2017, în sala de operaţii  FOTO Spitalul Clinic  Municipal Clujana din Cluj

La Spitalul Clinic Municipal Clujana din Cluj-Napoca există un robot chirurgical numit „Da Vinci“, care nu e folosit de trei ani deoarece programul Ministerului Sănătăţii care susţinea financiar operaţiile a fost oprit din lipsă de bani. Bijuteria high-tech a fost cumpărată în 2009 cu 2 milioane de euro.

Ştiri pe aceeaşi temă

Da Vinci, un robot chirurgical performant, stă degeaba în sala de operaţii la Spitalul Municipal Clujana. Programul prin care Ministerul Sănătăţii a făcut achiziţia sa şi susţinea financiar costurile intervenţiilor a fost oprit. Medicii clujeni cer în fiecare an fonduri pentru reluarea operaţiilor. Răspunsul: promisiuni.

Robotul era, la vremea când a fost adus la Cluj, în toamna lui 2009, unic în ţară. E şi vedetă de televiziune: o astfel de minunăţie a apărut în seriale deja celebre „Doctor House“ şi  „Anatomia lui Grey“.

Maşinăria uşurează munca medicului, funcţionează foarte bine în spaţii mici, pacientul se recupează mai repede şi pierderile de sânge sunt mult mai mici decât la o operaţie neasistată de robot. Robotul există în mii de exemplare în toată lumea – mai multe în sistemul privat – şi se numeşte Da Vinci. A costat 2 milioane de euro, bani ai Ministerului Sănătăţii din taxa de viciu, şi cu ajutorul braţelor sale telescopice au fost făcute câteva zeci de intervenţii. Apoi nu au mai fost fonduri şi robotul a fost tras pe dreapta.

„Robotul Da Vinci este cel mai perfecţionat instrument chirurgical pe care-l poate utiliza chirurgul în practica sa. Principalele atuuri care fac din robot un instrument dorit de orice chirurg din lume sunt facilitatea execuţiei tehnice, magnificaţia optică, utilizarea instrumentelor articulate care permit disecţii de mare precizie chiar şi în spaţii greu accesibile chirurgului în operaţiile clasice sau laparoscopice. Aceasta înseamnă minim invazivitate, sângerare minimă, recuperare rapidă postoperatorie şi reinserţie precoce socială şi profesională. Pentru chirurgul operator de la consola robotului Da Vinci confortul este maxim, acesta putând efectua operaţii chiar pe durata mai multor ore fără să obosească, fărăr să transpire şi înlăturând tremurul fiziologic al mâinilor. Investiţia într-un robot chirurgical Da Vinci este o investiţie în siguranţa şi precizia actului operator“, explică medicul urolog Ioan Coman, care a operat cu doi astfel de roboţi, şi la Cluj, şi la Braşov. Şi la privat, şi la stat.

Robotul Da Vinci  FOTO Spitalul Clinic Municipal Clujana

Cel mai bun din ţară, dar degeaba

„Robotul este de producţie americană şi este cel mai performant robot cu patru braţe din România. Oferă o imagine tridimensională în format HD, iar pe el se poate face şi training“, preciza, în octombrie 2009, pentru „Adevărul“, directorul de atunci al Spitalului Municipal Clujana, medicul Nicolae Constantea, acum preşedintele Consiliului de Administraţie al unităţii.

Pentru folosirea lui, o echipă de medici clujeni a făcut un training la Strasbourg. Doctorii clujeni au explicat atunci modul de funcţionare: are patru braţe telescopice dirijate cu ajutorul unui joystick, manevrat de un doctor, în timp ce acesta priveşte prin lentilele microscopului, unde este redată imaginea tridimensională a spaţiului în care se operează. Doctorul este asistat de alţii doi, care urmăresc în timp real, pe un ecran lateral, intervenţia, şi de două asistente care pun la capetele celor patru braţe instrumentele medicale de care e nevoie.

După doi ani erau deja zeci de pacienţi ce aşteptau pe lista spitalului la o operaţie cu Da Vinci. Aceştia nu plăteau intervenţia, costurile fiind suportate de Ministerul Sănătăţii, care aloca circa 650.000 de lei în fiecare an pentru operaţiile cu roboţi. Pacienţii aveau nevoie doar de asigurare medicală de sănătate. „Motivul pentru care nu putem opera prea mulţi pacienţi este acela că intervenţiile cu robotul Da Vinci sunt extrem de costisitoare. Programul naţional de chirurgie robotică nu ne permite să operăm mai mult de 150 de pacienţi pe an“,  declara, în octombrie 2011, medicul Constantea.

El explica atunci că tot ce înseamnă materiale necesare unei operaţii se ridică la 15.000-16.000 de lei, iar service-ul care se efectua după fiecare intervenţie - în jur la 3.000 de lei. Adică la circa 4.000 de euro.

Imagine din timpul unei intervenţii chirurgicale  FOTO Adevărul

„Nu avem posibilitatea“

Programul care asigura finanţarea robotului a funcţionat 4 ani. „Ministerul Sănătăţii n-a mai găsit de cuviinţă să mai facă un program naţional care să finanţeze şi instrumentele şi ce e nevoie pentru acest robot. S-a încercat să se treacă de la Ministerul Sănătăţii la Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate. Până la ora actuală nu s-a reuşit“, a mai declarat fostul director al spitalului, Nicolae Constantea.

Potrivit acestuia, românii nu au asigurări private de sănătate ca în străinătate, sume care ar acoperi cheltuielile cu mentenanţa robotului. „Spitalul nu poate suporta, nu are de unde. E o intervenţie chirurgicală care costă, instrumentarul costă, mentenanţa costă. Şi noi nu avem posibilitate“, adaugă fostul director al spitalului. Medicul mai spune că în fiecare an sunt promisiuni de finanţare. A fost avansată ideea ca robotul să fie inclus într-un program naţional de oncologie ca să primească finanţare.

Întrebat dacă donaţiile de la multinaţionale din Cluj ar fi o soluţie, acesta a spus că da, însă doar dacă acestea ar fi periodice, ca să asigure o continuitate a intervenţiilor cu ajutorul robotului. Acesta a mai adăugat că un timp la Clujana s-au făcut operaţii prin sponsorizări. Soluţia pe care o vede de Constantea – de refinanţare a programului de chirurige robotică de către minister – este împărtăşită de medicul Ioan Coman, medic urolog de la spitalul Clujana, cel care din martie, împreună cu echipa sa, operează la o clinică privată din Braşov cu un alt robot Da Vinci:

„Relansarea programului naţional de finanţare a activităţii robotice ar fi modalitatea cea mai firească pentru reluarea activităţii robotice în toate centrele din Cluj, Timişoara şi Bucureşti unde există această aparatură“.


Imagine din timpul unei intervenţii chirurgicale  FOTO Adevărul

Utilitatea robotului

Despre ce plus aduce folosirea acestui aparat pe viitor, medicul Ioan Coman spune că această chirurgie robotică este extrem de costisitoare. „Costurile mari de achiziţie ale robotului şi ulterior cheltuielile pentru mentenanţa robotului şi utilizarea unor instrumente costisitoare limitează dezvoltarea roboticii în sistemul de stat nu numai la noi în ţară, ci chiar şi în ţări dezvoltate economic. Sunt convins că şi la noi în ţară chirurgia robotică se va dezvolta tot mai mult în cadrul sistemului privat, dar îmi este greu să admit că în viitor vor exista centre medicale universitare care să-şi permita luxul de a nu forma medici cu abilităţi şi cu expertiză în chirurgia robotică. Chirurgia robotică este chirurgia prezentului, nu doar a viitorului!“, afirmă specialistul.

El dă exemplul Grecia, unde există unul sau două aparate în centre universitare de stat şi vreo 15 roboţi în sistemul privat. La bulgari este introdusă coplata în cazul operaţiilor cu roboţi, statul fiind cel ce acoperă 1.500 de euro din costurile intervenţiei, iar pacientul - 3.000 de euro.

Potrivit medicului Coman, din ce în ce mai multe centre din SUA şi Europa de Vest găsesc resurse la 2-3 de ani de la achiziţia primului robot Da Vinci ca să mai cumpere astfel de aparate.  Aproape toate specializările chirurgicale beneficiază de pe urma robotului.

„Este neproductiv să te opui progresului şi cine nu înţelege tendinţele chirurgiei moderne va suporta consecinţele stagnării şi va fi sancţionat de istorie“, consideră el.


Robotul chirurgical Da Vinci FOTO Spitalul Clinic Municipal Clujana

Între timp, la privat

Jurnaliştii „Adevărul“ au luat legătura şi cu reprezentanţii Spitalulului Sfântul Constantin din Braşov, unitate medical privată unde există un robot Da Vinci şi unde operează echipa doctorului Coman din Cluj.

Potrivit managerului general al spitalului, Camelia Şamotă, se doreşte folosirea robotului Da Vinci în acoperirea de boli mai multe domenii medicale, precum urologie, chirurgie generală, chirurgia obezităţii, ginecologie, prelevare pentru transplant renal. Aceasta în contextul în care au de gând anul acesta să deschidă un nou spital.

„Spitalul se dezvoltă în primul rând prin atragerea de medici renumiţi din centrele universitare de prestigiu, în paralel cu instruirea continuă a echipei chirurgicale. Planurile de dezvoltare presupun de asemenea instruirea tinerilor urologi, chirurgi şi ginecologi, formarea de noi generaţii de specialişti în chirurgia robotică, tineri care să fie astfel motivaţi să rămână în România şi să facă performanţă în acest domeniu de viitor“, a declarat managerul spitalului privat braşovean.

Cum vede un economist lucrurile

Pentru un economist, când vine vorba de o investiţie, lucrurile sunt simple. În opinia economistului clujean Emil Culda, răspunderea unei investiţii începe de la cel care fundamentează achiziţia, pentru că „dacă ceri ceva trebuie să fii pregătit să exploatezi“. Specialistul mai subliniază că, atunci când se ia decizia de cumpărare a unei dotări medicale performante, „nimeni nu împiedică pe nimeni să se facă toate aranjamentele de integrare în dotările Ministerului Sănătăţii încât să intre în activele lor exploatabile şi să se ceară buget oficial şi legal bani în continuare. Deci trebuie făcută treaba până la capăt“.

Culda mai consideră că trebuie anticipate situaţiile viitoare şi că managerul unui spital are rostul lui: „E o chestiune şi de management. Sunt convins că cu puţină bătaie de cap şi cu un management priceput se pot obţine bani ca robotul să funcţioneze“. Economistul spunea, mai în glumă, mai în serios, că dacă s-ar inventaria în clinicile universitare din ţară aparatura existentă s-ar găsit miliarde de dolari. Se referă la aparatura nedespachetată.

Mai puteţi citi:

România lucrului prost făcut: liceul modernizat şi apoi abandonat

Clădirea fostului liceu de Alimentaţie Publică şi Turism de la Uzina II, din Braşov, a fost lăsată de izbelişte în anul 2011, după ce mai multe licee au fost comasate şi aici nu s-au mai ţinut cursuri. Culmea, cu doi ani înainte tocmai fusese renovată. A fost izolată termic, iar laboratoarele modernizate. Declinul a început după ce instituţia a fuzionat cu Colegiul Economic Andrei Bârseanu.

România lucrului prost făcut. Oraş sufocat de datorii după un proiect care trebuia să modernizeze localitatea

Ministerul Mediului a anunţat în 2006 investiţii în valoare de 20 de milioane de euro în oraşul sibian Copşa Mică. Alocarea de bani a fost întreruptă în 2009, după care Primăria a fost dată în judecată de constructorii angajaţi pentru lucrările edilitare şi tocmai a pierdut primul proces. În total, Copşei Mici i se cer în instanţă daune de zece milioane de lei, cât bugetul pe un an întreg.

România lucrului prost făcut: sute de mii de euro pentru cămine moderne care nu au funcţionat niciodată

Campania „România lucrului prost făcut“ continuă cu un caz din judeţul Vaslui, acolo unde mai multe investiţii europene care ar fi trebuit să contribuie la dezvoltarea educaţională a copiilor defavorizaţi zac cu lacătul pe uşă de aproape şapte ani. În documentele oficiale, toate aceste centre sunt funcţionale.

România lucrului prost făcut: scheletul metalic ruginit de 700.000 de euro. Cum a acoperit Guvernul Boc frauda în anul de vârf al crizei economice din România

Procurorii DNA anchetează din 2011 modul în care primarul localităţii vasluiene Negreşti „a reuşit“ să predea doar o glumă de construcţie, ruginită, în locul unei platforme de colectare selectivă a deşeurilor finanţată din fonduri UE.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: