România, alertată de gazul radioactiv care provoacă cancer. Modificare radicală pe piaţa construcţiilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
România este una dintre ţările în care concentraţia de radon din sol reprezintă un pericol pentru sănătatea publică FOTO Shutterstock şi UBB
România este una dintre ţările în care concentraţia de radon din sol reprezintă un pericol pentru sănătatea publică FOTO Shutterstock şi UBB

Administratorii clădirilor cu acces public vor fi obligaţi din 2023 să ia măsuri de limitare a concentraţiei de radon, conform unei reglementări la care lucrează Ministerul Dezvoltării. Radonul este un gaz radioactiv care ajunge din sol în locuinţe şi provoacă cancer la plămâni.

România are un risc mare pentru sănătatea publică din cauza concentraţiei mari de radon - gaz radioactiv aflat în sol, provenit din uraniul aflat în roci. Avertismentul este lansat de specialiştii de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. 

Radonul pătrunde în construcţii prin crăpăturile din fundaţie şi din ziduri sau prin reţeaua de apă şi canalizare. Este principala cauză în apariţia cancerului pulmonar în rândul nefumătorilor, respectiv a doua cauză în apariţia cancerului pulmonar la fumători. Iar în Codul European de luptă împotriva cancerului se regăseşte şi recomandarea privind reducerea nivelului ridicat de radon din locuinţe sau din instituţii. 

Cum stă România

UE a adoptat în 2013 Directiva 59 Euratom, conform căreia ţările membre trebuie să ia măsuri în ceea ce priveşte expunerea la radon a populaţiei. România a adoptat în 2018 actele normative care transpun directiva europeană în legislaţia naţională. Prin aceasta s-a instituit obligativitatea de a măsura şi de a remedia, dacă este cazul, situaţiile în care radonul este un pericol pentru sănătatea populaţiei în clădirile cu acces public: şcoli, grădiniţe, sedii de instituţii publice, teatre, cinematografe etc. 

Dar sunt puţine iniţiative de a remedia problema radonului. Nu există încă o hartă a radonului în România, dar specialiştii UBB au făcut măsurători parţiale în Transilvania. În Cluj-Napoca, cercetătorii împreună cu Primăria au verificat concentraţia de radon la şcolile şi grădiniţele din oraş. Concluzia: în una din cinci clădiri concentraţia de radon a depăşit valoarea legală.

Nivelul de referinţă maxim admis pentru concentraţia de radon este 300 Bq/m3. „O astfel de expunere echivalează pentru sănătate cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an sau echivalentul a 16 ţigări pe zi“, arată Alexandra Cucoş-Dinu, cercetător ştiinţific gradul I şi Coordonator al Laboratorului de încercări Radon „Constantin Cosma“ (LiRaCC), Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul UBB. 


Prima şcoală care a făcut, în premieră naţională, o intervenţie de remediere a concentraţiei de radon a fost Liceul Teoretic Onisifor Ghibu din Cluj-Napoca. Aceasta a fost realizată în perioada mai-octombrie 2021, în timpul reabilitării termice a clădirii, prin „impermeabilizarea“ fundaţiei cu o folie specială şi realizarea unui sistem de conducte pentru evacuarea în exterior a gazului periculos. Cercetătorii de la UBB care s-au ocupat de lucrare au precizat că investiţia a fost de circa 20.000 de euro, clădirea având 2.000 de metri pătraţi. 

cluj ghibu radon


Prima şcoală care a făcut, în premieră naţională, o intervenţie de remediere a concentraţiei de radon a fost Liceul Teoretic Onisifor Ghibu din Cluj-Napoca. FOTO: Primăria Cluj-Napoca
 

România are radon, dar n-are norme

Deocamdată nu există normele pentru implementarea legislaţiei specifice. Elaborarea acestora a început la Ministerul Dezvoltării, cu concursul UBB, iar termenul de realizare este decembrie 2022, astfel încât din anul 2023 aceste reglementări ar intra în vigoare. Fiecare administrator de clădire cu acces public va trebui atunci să ia măsuri pentru măsurarea şi menţinerea nivelului de radon la nivelul legal. Prioritare vor mai fi realizarea unei hărţi de radon a României, pentru a vedea în ce zone din ţară trebuie intervenite, precum şi formarea de specialişti în domeniu. 

Prima şcoală din România

„Adevărul“ a realizat un interviu cu cercetătorii de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului  din cadrul UBB implicaţi în redactarea normelor tehnice pentru aplicarea măsurilor anti radon în România Alexandra Cucoş (Dinu), Cercetător Ştiinţific gradul I şi Coordonator la Laboratorul de încercări Radon „Constantin Cosma”  - LiRaCC, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai; Tiberius Dicu, Lector Dr., Coordonator Tehnic la Laboratorul de încercări Radon „Constantin Cosma”  - LiRaCC; Bety Burghele, Cercetător Ştiinţific gradul III şi Responsabil Tehnic la Laboratorul de încercări Radon „Constantin Cosma”  - LiRaCC.

Adevărul: Cât au costat intervenţiile la Liceul Onisifor Ghibu pentru eliminarea poluării cu Radon? Care au fost provocările cele mai importante? 

Cercetători UBB: Principalele provocări au fost reprezentate de sincronizarea lucrărilor corective pentru reducerea expunerii la radon cu lucrările de reabilitare termică, precum şi convingerea constructorului cu privire la problemele de sănătate asociate expunerii la radon şi necesitatea implementării corecte/conforme a lucrărilor de remediere. La ce cheltuieli ar trebui să se aştepte administratorii şcolilor? Că şi exemplu, lucrările au fost realizate în anul 2020, costul total fiind de aproximativ 20,000 Euro pentru clădirea liceului cu suprafaţa mai mare de 2000 mp.

  

În ce constau intervenţiile? 

cluj radon ghibu

În corpul nou (construit în acelaşi timp cu reabilitarea) s-a instalat o membrană rezistentă la difuzia radonului din sol. Aceasta este o folie (foto dreapta), cel mai adesea din polietilenă, care se instalează sub şapa de beton şi care are rolul de a diminua trecerea radonului din sol în interiorul clădirii. În acest corp de clădire nu s-au făcut măsurători anterioare. În corpul vechi (acolo unde au fost măsurate depăşiri de până la 6 ori a nivelului de referinţă), s-a instalat o reţea de conducte şi tuburi, sub placa de beton a fundaţiei, care să colecteze (şi să elimine în exterior) radonul provenit din sol, înainte ca acesta să poată ajunge în interiorul clădirii. Pe scurt, s-a creat o zonă tampon între sol şi clădire. 

Aproximativ cât ar dura o asemenea operaţiune? 

În cazul Liceului Onisifor Ghibu, lucrările au durat mai multe luni. Remedierea s-a realizat în acelaşi timp cu restul lucrărilor de reabilitare/construcţie. În acest caz remedierea nu putea fi finalizată decât în acord cu calendarul şantierului (ex: tubulatura exterioară nu a putut fi instalată decât după ce faţada a fost finalizată). În general, astfel de lucrări (remediere radon) pot dura de la câteva ore la câteva luni, în funcţie de complexitate şi de circumstanţe. 

Trebuie să se oprească activitatea în şcoală? 

Depinde foarte mult de tehnica de remediere aplicată. În cazul în care se aplică membrana împotriva radonului atunci se impune îndepărtarea parchetului cu eliberarea sălii implicate. Pentru aplicarea reţelei de conducte, adesea se recurge la o carotare (străpungere a fundaţiei) din exteriorul clădirii aspect care va afecta doar acustic activităţile din interiorul clădirii.

„În una din cinci clădiri educaţionale. concentraţia de radon a depăşit valoarea legală”

Ce înseamnă pentru elevii care frecventează liceul respectiv aceste lucrări?

Un aer mai sănătos în interiorul şcolii, radonul fiind principalul agent de mediu cu acţiune cancerigenă! 

Aţi derulat măsurători în şcolile şi grădiniţele din Cluj-Napoca cu privire. Care au fost rezultatele? 

Rezultatele arată că în una din cinci dintre clădirile educaţionale investigate concentraţia de radon a depăşit valoarea de 300 Bq/m3, valoare de referinţă reglementată de legislaţia românească şi europeană. Aceste valori ridicate pentru concentraţia de radon au fost asociate în principal cu o aerisire precară a clădirilor, dar şi cu existenţa unor valori crescute de radon în sol, precum şi prezenţa unor fisuri vizibile în fundaţii şi, implicit, a unui rate ridicate de transfer şi acumulare a poluantului în aerul din interiorul clădirilor.


Colaboraţi cu Primăria Cluj-Napoca pentru implementarea unor măsuri anti-Radon şi la alte şcoli/grădiniţe/clădiri publice? Ce urmează? 

În prezent avem în derulare proiecte de remediere la alte 3 şcoli, precum şi programe de măsurători de control în majoritatea clădirilor cu depăşiri peste nivelul de referinţă, având ca scop proiectarea corespunzătoare şi recomandarea soluţiilor de remediere în funcţie de situaţia specifică de la fiecare clădire.


În afară de Primăria Cluj-Napoca, există şi alte instituţii publice interesate de remedierea poluării cu Radon în cazul clădirilor publice?

În cadrul judeţului Cluj, amintim primăriile din Floreşti, respectiv Jucu. În judeţul Sălaj, în mai multe primării sunt amplasaţi detectori de radon pentru realizarea etapei de screening (măsurători de depistare). Tot măsurători de screening sunt efectuate în spitale şi la locuri de muncă private din mai multe judeţe din ţară. 

ghibu cluj radon

Radonul este preluat printr-o reţea de conducte şi eliberat în aer. Imagine de la lucrările de la liceul Onisifor-Ghibu FOTO: UBB

„Copiii sunt mai predispuşi decât adulţii la efectele adverse”


Ce trebuie să ştie părinţii care-şi trimit copiii zi de zi la şcoală/grădiniţă legat de poluarea cu Radon? Cât de gravă este? Ce pot face ei?

   

Copiii sunt mai predispuşi decât adulţii la efectele adverse ale expunerii la concentraţii ridicate de radon din cauza sistemului lor imunitar imatur, precum şi a ratei mai mari de ventilaţie pe minut. Prin urmare, monitorizarea şi aplicarea tehnicilor de reducere a expunerii la radon în şcoli şi grădiniţe, unde elevii petrec până la 40% din timp, ar trebui să reprezinte o preocupare publică importantă, având în vedere consecinţele pe termen lung asupra aspectelor legate de sănătate, confort, productivitate şi performanţă. Studiul desfăşurat în zona Băiţa-Ştei, în parteneriat cu Laboratorul de Radiobiologie şi Biologie Tumorală, din cadrul Institutului Oncologic “prof. dr. Ion Chiricuţă”, confirmă impactul asupra materialului genetic asociat expunerii cronice la concentraţii ridicate de radon.

   

Transpunerea în legislaţia naţională s-a realizat prin actele normative emise de CNCAN (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare) din subordonarea directă a Guvernului, prin HG 526/25.07.2018 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune la Radon (PNAR) şi Ordinul preşedintelui CNCAN nr. 185/22.07.2019 privind Metodologia pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă, care impun obligativitatea de a măsura şi remedia concentraţia de radon în clădirile din România, publice şi cu locuri de muncă (http://www.cncan.ro/surse-naturale-de-radiatii-radon/reglementari/ ).

Avem lege, dar nu produce efecte 

Există în România norme tehnice cu privire la măsurile ce pot fi luate în legătură cu poluarea cu RADON?

Nu. Dar în prezent MDLPA (Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei) derulează în cadrul proiectului SIPOCA 731, Elaborarea de reglementări tehnice specifice pentru implementarea Planului naţional de acţiune la radon şi promovării acestora, precum şi asigurarea procesului de informare şi diseminare. În cadrul acestuia se realizează Proiecte de reglementare tehnică (ghid) privind metodele de prevenire şi control a pătrunderii radonului în clădirile noi şi reglementarea tehnică (ghid) privind metodele de remediere în clădiri existente pentru reducerea nivelului de expunere la radon.

Termenul de realizare este luna decembrie 2022, astfel încât avem speranţa că din anul 2023 aceste reglementări să vină în sprijinul celor interesanţi în aplicarea măsurilor preventive (clădiri noi) sau corective (clădiri existente) în vederea reducerii expunerii la radon. 
cluj radon pamant

Radonul este un gaz radioactiv care se găseşte în sol şi intră în construcţii prin crăpăturile din fundaţie şi pereţi sau prin reţeaua de apă şi canalizare. FOTO: Radon-air.com
 

Iohannis „priveşte cu îngrijorare radonul

În raportul lansat la inceputul anului cu privire la şcolile sustenabile, preşedintele Klaus Iohannis vorbeşte şi despre măsurătorile şi soluţiile pentru controlul şi limitarea radonului. Este o victorie importantă pentru dvs. şi Departamentul din cadrul UBB din care faceţi parte, care de ani buni încearcă să aducă în atenţia opiniei publice pericolul poluării cu RADON. Ce paşi credeţi că trebuie să urmeze pentru ca să se treacă şi la implementarea pe scară largă a soluţiilor de reducere a poluării cu Radon în şcoli şi grădiniţe?

Acţiunea preşedintelui Iohannis în cadrul programului România Educată a reprezentat un prim pas important în informarea şi conştientizarea necesităţii de corelare a cerinţelor de expunere la radon cu programele de eficienţă energetică şi de calitatea aerului interior pentru prevenirea unei probleme reale care vizează sănătatea publică. 

Pentru a se pune în aplicare acest program, este necesară o armonizare a tuturor acestor programe cu normele existente, precum şi o colaborare între autorităţile implicate în programul de radon şi sectorul construcţiilor, pentru a realiza împreună măsurătorile şi aplicarea soluţiilor pentru diminuarea riscurilor de sănătate.

Considerăm a fi necesară corelarea mai bună a programelor de finanţare, pentru a se rezolva această problemă a radonului odată cu reabilitarea energetică a şcolilor şi grădiniţelor şi a altor clădiri şi instituţii publice care vor aplica la finanţările pentru reabilitare. 

Harta de radon a fost realizată de cercetătorii de la UBB doar în anumite zone ale ţării, însă aceştia susţin că este foarte probabil ca situaţia să fie similară în toată ţara. FOTO: smartradon.ro

cluj radon harta. foto arhiva Facultatea de Mediu UBB

Măsuri obligatorii din 2023

Ce se întâmplă cu programul de eficientizare energetică a clădirilor publice? Sunt ignorate în continuare măsurile anti-RADON?

Printre acţiunile necesare pentru eficientizarea implementării PNAR-ului în acest moment în România, în anul  2022, considerăm necesare: 


- Realizarea campaniei de conştientizare şi informare a factorilor de decizie de la nivel local, regional, naţional şi a populaţiei în ansamblu cu privire la impactul expunerii la radon în aerul interior asupra sănătăţii publice 


- Necesitatea corelării PNAR cu programele privind economisirea energiei şi calitatea aerului din interior prin aplicarea cerinţelor de radon în cadrul acestor programe, conform Directivei CE 2013/59 EURATOM - Art (14) ANEXA XVIII cu Lista elementelor obligatorii pt PNAR-uri în ţările UE – cerinţele de radon au fost introduse în PNRR, dar beneficiarii trebuie să conştientizeze necesitatea aplicării lor, aici un ROL DECISIV îl poate avea un program de diseminare şi informare a acestor acţiuni sinergice


- Sinergismul şi armonizarea legislaţiilor şi a programelor de eficientizare energetică a clădirilor cu cele de radon şi calitate a aerului interior, precum şi corelarea actelor legislative cu normele tehnice în construcţii 


- Este necesară completarea Hărţii de Radon, pentru care nu a fost identificată încă o linie de finanţare.  Realizarea hărţii de radon în aerul din interiorul clădirilor de pe teritoriul României va permite identificarea zonelor de prioritate mare pentru reducerea riscului de expunere la radon, a locurilor de muncă şi a clădirilor publice cu niveluri crescute de radon, în care trebuie cu prioritate aplicate programe de monitorizare, control şi remediere a clădirilor existente, precum şi de prevenire a pătrunderii radonului în clădirile noi.

   

Observaţi o schimbare de perspectivă a specialiştilor din domeniu - constructori, arhitecţi, ingineri - în legătură cu poluarea cu Radon? 

Da, observăm din ce în ce mai mult interes. Noi suntem mereu deschişi si colaborăm cu oricine doreşte suport din partea noastră.


Vă mai recomandăm:  

Gazul radioactiv despre care autorităţile nu vor să audă. Pericol în şcoli şi grădiniţe: „Echivalentul a 16 ţigări pe zi“

Gazul radioactiv din locuinţa ta despre care niciun medic nu-ţi spune: cum poţi să te îmbolnăveşti de cancer la plămâni fără să fumezi

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite