Românca decorată cu Ordinul Naţional de Merit al Republicii Franceze. A reuşit să creeze la Cluj cea mai mare comunitate de studenţi francezi din afara Franţei

Românca decorată cu Ordinul Naţional de Merit al Republicii Franceze. A reuşit să creeze la Cluj cea mai mare comunitate de studenţi francezi din afara Franţei

Anca Buzoianu a primit Ordinul Naţional de Merit al Republicii Franceze FOTO Remus Florescu

Anca Buzoianu, decanul Facultăţii de Medicină din Cluj-Napoca, a primit Ordinul Naţional de Merit al Republicii Franceze, printr-un decret semnat de preşedintele Emmanuel Macron. Am întrebat-o ce înseamnă această distincţie în contextul acuzaţiilor venite din presa franceză şi care este soarta absolvenţilor români şi francezi de Medicină.

Ştiri pe aceeaşi temă

Anca Buzoianu, decanul Facultăţii de Medicină din Cluj-Napoca, a primit marţi, 13 martie, Ordinul Naţional de Merit în Grad de Cavaler acordat de Republica Franceză pentru „contribuţia importantă pe care a avut-o pentru dezvoltarea francofoniei în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Cluj”.

În timpul conducerii sale, numărul de locuri pentru studenţii francofoni la Facultatea de Medicină a crescut de la 100 la 380. În cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca, învaţă 1.000 de studenţi francofoni dintre care 919 sunt francezi, cea mai mare comunitate de studenţi francezi din afara Franţei, conform organizatorilor evenimentului de premiere.

Decoraţia acordată de Republica Franceză printr-un brevet semnat de Preşedintele Emmanuel Macron i-a fost înmânată de Excelenţa sa, Michèle Ramis, ambasadoarea Franţei la Bucureşti.

Ordinul Naţional de Merit al Republicii Franceze este un ordin universal de stat acordat de preşedintele Franţei cu scopul de a recompensa servicii deosebite, militare sau civile, acte de devotament, curaj, onoare etc din toate domeniile de activitate. Este al doilea ordin naţional în Franţa, după Legiunea de Onoare. Distincţia a mai fost primită în România de Laura Codruţa Kovesi (procurorul-şef al DNA), Medeea Marinescu (actriţă şi ambasadoare a Conferinţei Paris Climat 2015 şi a Acordului de la Paris) sau Cornel Ion (Director al RFI România).

„Adevărul” a întrebat-o pe Anca Buzoianu despre reportajele de la televiziunile franceze în care se arăta că studenţii francezi şcoliţi în România, şi la Cluj, sunt slab pregătiţi, despre ce se întâmplă cu studenţii francezi după ce termină facultatea în România, despre stigmatul lor de a fi numiţi „repetenţii Franţei”, despre sistemul de învăţământ francez comparativ cu cel român şi despre migraţia medicilor români. 

 

Într-un reportaj realizat de televiziunea France 2 a fost prezentat cazul a opt absolvenţi de Medicină, dintre care 6 veneau de la Cluj (3 stagiari români şi 3 francezi) au fost suspendaţi pentru incompetenţă. Jurnaliştii au ridicat semne de întrebare privind calitatea educaţiei medicale primite la UMF Cluj. Cum vedeţi aceste critici din perspectiva distincţiei primite astăzi?  

 
Eu cred că reportajul respectiv a avut şi o componentă politică pentru că în Franţa există o mişcare de rezistenţă la acordarea permisiunii de a profesa studenţilor care nu au absolvit în Franţa şi există multe lucruri pe care noi nu le cunoaştem, dar care se răsfrâng într-un fel în aceste luări de poziţie. Era o perioadă pre-electorală şi a existat şi o componentă nu tocmai obiectivă cu privire la acele reportaje. De asemenea, nu se spune că au terminat la Cluj, ci că au terminat în România. Nu cred că decoraţia primită are de a face cu momentul respectiv, presa este liberă, fiecare poate să spună orice doreşte. 
La nivel de imagine cred că această recunoaştere a muncii echipei pe care o conduc vine foarte mult în sprijinul programelor noastre de dezvoltare şi de internaţionalizare a şcolii clujene de medicină. Suntem foarte mândri de acest lucru şi efortul este colectiv, fiecare dintre noi, prin ceea ce face la locul de muncă contribuie la dezvoltarea şcolii medicale clujene şi, implicit, a secţiilor franceză şi engleză de care suntem foarte mândri.

Recunosc că această decoraţie, la fel ca şi Diploma de Recunoaştere a Calităţii „Label CIMDEF” ne ajută foarte mult în demersurile noastre.
 

Care este parcursul profesional al acestor studenţi francezi. Se întorc în Franţa, îşi găsesc acolo un loc de muncă? 

 
O parte dintre ei se întorc acasă, o altă parte rămân în România, îşi urmează aici specializarea; am avut şi în acest an 20 şi ceva de studenţi francezi care şi-au dat rezidenţiatul şi l-au luat în România, fac aici specialitatea, după care se întorc în Franţa. Majoritatea se întorc în Franţa, sunt însă şi absolvenţi care merg în Statele Unite sau în alte ţări. 
 

Presa din Franţa relata că Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj a devenit un „El Dorado pentru tinerii francezi care vor să devină doctori şi dentişti, dar care nu au reuşit să intre la o Universitate din ţara natală”. Cum comentaţi? 

 
Nu putem generaliza, într-adevăr o parte dintre studenţii de la Cluj sunt cei care intră în Franţa, dar după primul an acolo rămân 10% din candidaţi. O parte dintre ei se orientează şi spre alte şcoli nu numai spre România. Avem, spre bucuria noastră, din ce în ce mai mulţi candidaţi care vin direct, pentru prima dată după absolvirea liceului la noi. Acesta este un lucru îmbucurător, tocmai pentru că au existat aceste discuţii legate de numerus clausus care există în Franţa (la sfârşitul primului an de medicină în Franţa există un examen prin care se testează competenţa studentului, existând şi o limitare de tip „numerus clausus” care să permită numai unui număr precis de studenţi să continue cu anul al II-lea -nr) şi de faptul că noi le oferim o a doua şansă. 

Care sunt diferenţele dintre învăţământul francez şi cel românesc?

 
Aş spune că învăţământul românesc nu are în încă în totalitate caracterul atât de practic pe care îl are învăţământul francez, este un învăţământ foarte performant, un învăţământ cu o componentă practică foarte dezvoltată şi încercăm să atingem şi noi aceste standarde. 
 

Ştiu că dumneavoastră faceţi eforturi la UMF Cluj să aduceţi câţi mai mulţi studenţi străini, dar ce se întâmplă cu studenţii români care după ce termină facultatea pleacă în străinătate?

 
O parte dintre ei, cea mai mare parte se specializează, învaţă tehnici noi, învaţă medicină modernă în străinătate, şi o parte vin înapoi, dar din păcate şi aceasta este o mare problemă, cea mai mare parte dintre cei care pleacă îşi găsesc de lucru pe piaţa globală a serviciilor de sănătate unde fac faţă cu brio, dar pentru noi este foarte trist acest lucru şi cred că trebuie gândită o strategie la nivel naţional nu numai pentru a-i împiedica să plece, ci şi pentru a-i face să se întoarcă pe cât mai mulţi. 
 

Franţa este una dintre destinaţiile preferate ale absolvenţilor români de Medicină?  

 
Da, Franţa este printre destinaţiile preferate. Am făcut un studiu care relevă că pe primul loc în preferinţele absolvenţilor este Germania, apoi Marea Britanie şi Franţa este cea de-a treia destinaţie. 
 

Ce ar trebuie să se întâmple în România pentru a se stopa migraţia absolvenţilor de medicină? 

 
Este nevoie de o strategie, de o politică de stat pentru aceasta. Cred că pasul privind mărirea veniturilor medicilor este foarte important, este hotărâtor, dar în acelaşi timp trebuie îmbunătăţite condiţiile muncă, condiţiile de lucru în spitale, trebuie să se dea drumul la posturi pentru ca oamenii să aibă acces la poziţii în spitalele mari şi, nu în ultimul, rând este important respectul pe care populaţia, în general, ar trebui să-l aibă faţă de medici, datorită ultimelor evoluţii aţi văzut că acest respect nu este întotdeauna cel pe care îl merită după atâta muncă un absolvent de medicină.  
 

Carte de vizită 

 
Anca Buzoianu este prima femeie decan din istoria Facultăţii de Medicină din Cluj-Napoca (UMF). A fost aleasă în 2008 în această funcţie şi apoi a câştigat încă două mandate în fruntea Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca. Este medic primar în specialităţile pediatrie şi farmacologie clinică şi preşedinte fondator al Asociaţiei Decanilor Facultăţilor de Medicină din România, are şase cărţi ca autor unic, 65 de articole indexate Web of knowledge, 70 de articole indexate în Baze de Date Internaţionale. Sub conducerea sa, Facultatea de Medicină din cadrul UMF a devenit prima facultate de medicină din centrul şi sud-estul Europei care primeşte Diploma de Recunoaştere a Calităţii „Label CIMDEF”, certificat de calitate şi performanţă care apreciază conformitatea procesului educaţional cu normele CIMDEF – Conferinţa Internaţională a Decanilor şi a Facultăţilor de Medicină de Expresie Franceză, o reţea instituţională a Agenţiei Universitare a Francofoniei (AUF), care cuprinde 140 de facultăţi membre, din 40 de ţări, de pe 4 continente. 
 
Citeşte şi
 
 
citeste totul despre: