O clujeancă lansează primul roman grafic, unde Pasărea Măiastră are fustă mini, Negru Împărat meştereşte roboţi, iar prinţesa e inventivă ca Marie Curie

O clujeancă lansează primul roman grafic, unde Pasărea Măiastră
are fustă mini, Negru Împărat meştereşte roboţi, iar prinţesa e inventivă ca Marie Curie

Trei dintre personajele romanului grafic al Mariei Surducan (de la stânga la dreapta): Pasărea Măiastră, Negru Împărat, Prinţesa  FOTO: arhiva Mariei Surducan (mereledeaur.tumblr.com)

O clujeancă de 28 de ani lansează azi primul roman grafic din ţară: „Prâslea cel Voinic şi merele de aur“. Povestea e reinventată de autoare şi adaptată la secolul al XXI-lea.

Ştiri pe aceeaşi temă

Maria Surducan este o tânără ilustratoare de 28 de ani din Cluj-Napoca şi aduce pe piaţă primul roman grafic din România, numit „Prâslea cel Voinic şi merele de aur“. Romanul a apărut graţie donaţiilor făcute pe un site de crowdfunding.
Maria crede cu tărie că poveştile ţin de mentalul nostru colectiv, că basmele sunt făcute pentru a fi mereu repovestite, reinventate şi redesenate, pentru că doar astfel rămân nemuritoare.

„Nu mai suntem generaţia care ascultă poveşti la gura sobei şi basmele au nevoie de o mai mare notă de imprevizibil. Sunt vii, mereu în schimbare. Sigur, structura lor rămâne, în linii mari aceeaşi, căci ele spun povestea devenirii fiinţei - băiatul devine bărbat şi îşi regăseşte la capătul drumului sufletul simbolizat de fata-prinţesă. Sper ca publicul să se rătăcească în romanul meu, să-l prind în jocul de nou şi vechi al repovestirii“, spune Maria Surducan, care a adus povestea lui Prâslea în vremurile noastre.

FOTO: arhiva Mariei Surducan (mereledeaur.tumblr.com)

Şi scafandru, şi boier

În romanul ei grafic, va prezenta ce se întâmplă cu fraţii lui Prâslea, va spune şi „cu ce a păcătuit“ împăratul de i se fură în fiecare an merele, dar şi dacă Ileana Cosânzeana îl va aştepta pe Prâslea ca să îi fie soţ, pentru că suntem în secolul XXI. Sursele de inspiraţie pentru romanul grafic sunt trei poveşti culese de Petre Ispirescu - „Prâslea cel Voinic şi Merele de Aur“, „Pasărea Măiastră“, „Lupul cel Năzdrăvan“, iar elementul central este mărul de aur.

Decorurile şi costumele romanului sunt inspirate din portul popular şi din îmbrăcămintea de la curtea domnească. Însă sunt adaptate şi stilizate – spre exemplu, costumul lui Negru Împărat este o combinaţie între un echipament de scafandru şi veşmintele boiereşti de secol XVII. Pasărea Măiastră este îmbrăcată în port popular, însă are fustă scurtă şi o privire ademenitoare.

Romanul va fi lansat joi, la Librăria Cărtureşti din Cluj, iar pe 22 noiembrie, la Salonului European de Bandă Desenată de la Bucureşti. Romanul are peste 96 de pagini şi a apărut în 300 de exemplare. Un volum costă 60 de lei.

Lupul Cenuşiu, înţelept şi cinic

„De ani de zile Pasărea Măiastră fură cu viclenie merele de aur din grădinile domneşti. Aşa se face că Prâslea cel Voinic pleacă în urmărirea ei, călăuzit de Lupul Cenuşiu, un înţelept înzestrat cu puteri magice, dar cinic şi lipsit de entuziasm. Eroul nostru ajunge până în tărâmul blestemat, unde Negru Împărat, un genial, dar malefic inventator, plănuieşte, cum altfel, să cucerească lumea. Legenda spune că la capătul drumului pe Prâslea îl aşteaptă răbdătoare prinţesa,  dar tot legenda mai spune că nimic nu e ceea ce pare“.

Roboţii lui Negru Împărat

Maria Surducan spune că romanul grafic înseamnă o îmbinare între mai multe pasiuni ale sale: pentru poveştile româneşti, care i-au fost citite în copilărie, pentru costumul românesc, bogat şi complex, pe care a început să-l studieze în liceu, sub influenţa ilustraţiilor lui Val Munteanu, şi pasiunea sa pentru banda desenată, despre care crede că e „o formă de expresie aproape cinematografică, îmbinarea perfectă între text şi imagine“.

„Una dintre frumuseţile basmelor e că nu există o limită de vârstă şi sper că am reuşit să păstrez acest aspect în adaptarea mea. Este o poveste despre prinţi, prinţese, balauri, animale fermecate, dar, la niveluri profunde, este despre trădare, iubire şi drum iniţiatic“, afirmă autoarea.

Ea susţine că adaptarea la secolul în care trăim este inevitabilă, iar povestitorul contemporan nu poate susţine că trăieşte în timpul arhaic, circular, al vremurilor de demult. Surducan susţine că dacă basmele rămân în forma în care au fost transcrise la sfârşit de secol XIX, riscăm să le pierdem.

„Percep timpul ca fiind liniar, ca urmare a salturilor pe care le-a făcut tehnologia în timpul vieţii mele. Şi astfel, inevitabil, maşinăriile şi invenţiile se strecoară în poveste. Păsării măiastre i se opune pasărea de oţel, inspirată de pajura de lemn din basmele ruseşti şi de albatrosul artificial al lui Jean Marie Le Bris. Roboţii lui Negru Împărat şi maşinăriile sale zburătoare înfruntă blestemele Lupului. Pornită în căutarea apei vii, prinţesa se slujeşte de chimie“, explică autoarea.

Marie Curie, modelul prinţesei

Maria Surducan spune că, în cazul prinţesei, modelul de inspiraţie a fost cercetătoarea Marie Curie.

„Am încercat să contruiesc un personaj care să mă satisfacă pe mine, povestitoarea, fără a cădea în clişeu - nu voiam o fată izolată la capătul lumii, fără prieteni sau opinii, gata să se îndrăgostească de primul venit. Dar nu-mi doream nici o prinţesă războinică, arogantă şi agresivă. Ambele soluţii erau… mult prea simple. În final, personajul după care se inspiră Ileana Cosânzeana este cercetătoarea Marie Curie, dar pentru că vorbim de un basm românesc, în recuzita ei se strecoară şi descântecele….“, mai spune autoarea.

Bani de la oameni

Maria Surducan a pus pe hârtie ideea sa de a face un roman grafic, a postat-o, la începutul anului, pe crestemidei.ro, unul dintre puţinele site-uri de crowdfunding din ţară. A primit 13.505 de lei din donaţii oamenilor, adică a fost finanţat  cu 35% mai mult decât a cerut.

Maria Surducan ne arată caietul cu schiţe, la care a lucrat zeci de ore  FOTO: Florina Pop

Maria Surducan a ilustrat şi „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte“ de Petre Ispirescu, a scris şi ilustrat cartea pentru copii „David şi puiul de întuneric“. A participat la antologiile de bandă desenată „Cartea lui George“ şi „Urban Comics Made in Cluj“ a Cluj Comics Club. Ea a absolvit grafica la Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca şi are master tot în domeniu.

„Se adresează adolescenţilor şi adulţilor“

Lector universitar în cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Cluj-Napoca, Oana David spune că publicul căruia i se adresează acest roman grafic e alcătuit din tineri şi adulţi.

„Este o formă de a face romanele atractive pentru copii şi tineri. În cazul acestui roman, el aduce componente umoristice contemporane, care se adresează însă adolescenţilor şi adulţilor, mai degrabă decât copiilor, care pot pătrunde noile sensuri şi pot decide critic dacă le gustă sau nu “, susţine Oana David.

Mai puteţi citi:

FOTO VIDEO O clujeancă aduce poveştile lui Ispirescu în mileniul 3: Negru Împărat are privirea lui Vlad Ţepeş, caracterul lui Napoleon şi costum de scafandru-spaţial

FOTO VIDEO PREMIERĂ Festivalul Poveştilor din Transilvania. O istorisire britanică despre Napoleon, usturoi şi vampiri

Mesajul Prinţului Charles, patronul Festivalului Transilvania Fest: „Tradiţiile şi cultura României rurale sunt lucruri pentru care merită să luptaţi“

Wild Carpathia 3: „Clujul a devenit căminul unui val de artişti ale căror ateliere nu trădează faptul că fac vâlvă pe scena internaţională a artei“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările