Cum a ajuns România să rişte amenzi de sute de mii de euro/zi din cauza facturii electronice: „Guvernul n-a făcut nimic“

Factura electronică

Cluj IT Cluster trage un semnal de alarmă asupra infringementului declanşat împotriva României din cauza neimplementării Directivei privind facturile electronice. Preşedintele clusterului susţine că una dintre posibilele explicaţii pentru inactivitatea Guvernului este dorinţa de a proteja anumite grupuri de interese. Clusterul oferă gratuit un sistem de facturi electronice.

Cluj IT Cluster pune, gratuit, la dispoziţia instituţiilor publice şi a  firmelor un sistem care le permite să folosească facturi electronice. România riscă amenzi de sute de mii de euro pe zi după ce, din 18 aprilie 2019, s-a declanşat procedura de infringement din cauza neaplicării Directivei privind facturarea electronică.
 

Dacă de mâine o firmă privată sau o instituţie publică decide să folosească facturi electronice „poate să descarce gratuit sistemul de pe portalul  SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice) şi să-l integreze în platformele pe care le au”, a explicat, pentru „Adevărul”, Stelian Brad (foto), preşedintele Cluj IT Cluster şi profesor la Universitatea Tehnică din oraş.  

Orice instituţie publică sau firmă poate adopta sistemul de facturi electronice acum, în România, având în vedere că „Directiva Comisiei Europene ne dă dreptul să facturăm electronic şi evident că avem şi dreptul de a trimite facturi electronice”, detaliază specialistul.
 

El crede însă că pentru ca procesul să fie accelerat „Guvernul ar trebui să adopte directiva şi să existe o intervenţie de sus în jos pentru că oamenii având experienţe neplăcute înainte, sunt foarte rezervaţi şi „ suflă şi în iaurt” înainte de a adopta un sistem nou. Uitaţi-vă la exemplul cu ştampila. Există o lege de câţiva ani care stabileşte că nu mai trebuie ştampila, dar aceasta se mai foloseşte şi astăzi”.

Ce este factura electronică

„Factura în sine înseamnă pentru companii să completeze un formular cu anumite date despre firmă, despre contractul care defineşte o relaţie între doi agenţi economici, nişte date de identificare în timp şi spaţiu şi alte informaţii financiare”, explică Brad. Aceste date erau completate pe hârtie sau, în cel mai bun caz, în nişte fişiere Xls şi ajungea prin e-mail la destinatar. „Poate că erau cu greşeli de multe ori  făcute fără intenţie, având în vedere că o persoană de la contabilitate trebuie să completeze zilnic zeci sau chiar sute de astfel de formulare. Să nu mai vorbim despre efortul de ale completa, de a administra contractele, de a extrage datele corect, de a avea grijă dacă a ajuns factura, a fost citită, a fost preluată şi aşa mai departe. Extrapolând ne putem da seama că efort este uriaş”. 

Preşedintele Cluj IT Cluster susţine că după adoptarea noului sistem nu se vor mai trimite facturi, ci datele/informaţiile importante. „Facturile pe hârtie, chiar şi cele trimise pe mail ca fişiere pdf, vor fi înlocuite complet prin transmisia între sisteme informatice a unui format standardizat de date. Fără salvare ca fişier a documentelor, fără niciun copy/paste. Adoptarea acestui standard european face lucrul cu facturile mai simplu, mai uşor, mai sigur şi mai ieftin pentru toată lumea”, spun reprezentanţii Cluj IT Cluster.

Riscăm amenzi de sute de mii de euro pe zi

Adoptarea facturii electronice este motivată pe de o parte, de riscul unor amenzi acordate de Comisia Europeană, iar pe de altă parte de o simplificare a circuitului economic şi de o eliminare a fraudelor.

România se află în infringement din 18 aprilie 2019, deoarece nu a aplicat în termenul stabilit Directiva europeană 55/2014 privind facturarea electronică în domeniul achiziţiilor publice. Aceasta prevede că statul trebuie să asigure posibilitatea tuturor instituţiilor publice să primească facturi în format electronic şi să le poată procesa automat prin sisteme informatice. Această digitalizare este departe de a fi funcţională, iar cadrul general încă nu a fost creat.
 

Amenzile pe care România le-a riscat în cadrul procedurii de infringement pentru nepunerea în aplicare a sistemelor moderne de gestionare a deşeurilor au fost de 200.000 de euro pe zi. Brad susţine că am putea vorbi de amenzi similare. 

Fraude de 150 de miliarde de euro din inginerii financiare ar putea dispărea

„De digitalizarea facturilor vor beneficia toate categoriile de utilizatori. Pentru sectorul instituţional, beneficiile sunt uriaşe. Introducerea standardului înseamnă verificarea automată şi automatizată a facturilor, deci se elimină un efort birocratic imens pentru a reduce riscul erorilor sau fraudelor – angajaţii nu mai trebuie să verifice facturile în comparaţie cu ce s-a contractat, comandat sau livrat”, arată reprezetnanţii Cluj  IT Custer.
 

La rândul său, statul va câştiga de pe urma reducerii fraudei în materie de TVA. Estimările internaţionale arată că anual se pierd 150 de miliarde de euro la nivelul UE prin diferite „inginerii financiare”, aşa cum sunt mecanismele de fraudare de tip carusel. Directiva şi standardul permit implementarea la nivel central a sistemelor de raportare în timp real a TVA-ului, care să identifice rapid eventualele probleme.

Agenţii comerciali, fie ei IMM-uri sau corporaţii, vor beneficia de un timp redus de procesare a facturilor, în timp ce la emiţătorii de facturi se vor reduce costurile de emitere şi verificare a statusului facturii, somarea rău-platnicilor etc.
 

Preşedintele Cluj IT Cluster susţine că activitatea departamentelor de contabilitate ale firmelor se va diminua cu cel puţin 20%. 

„România nu a făcut nimic”. A refuzat 1 milion de euro

Cluj IT Cluster a încercat să atragă atenţia asupra scadenţei Directivei privind facturile electronice încă de la finalul anului trecut. Au discutat cu reprezentanţii băncilor din România, care nu s-au arătat interesaţi de problemă. Cu câteva luni înainte de aprilie, au venit mesaje dinspre Comisia Europeană care s-a arătat îngrijorată că nu se întâmplă nimic în România. Cluj IT Cluster a început, în urmă cu 3 luni, discuţiile despre factura electronică cu Guvernul: „Am avut o comunicare bună cu agenţii ale guvernului, Agenţia pentru agenda digitală şi Secretariatul general al guvernului, dar comunicarea s-a oprit aici, nu am reuşit să ajungem mai sus”. 

Guvernul nu numai că nu a făcut nimic, dar a şi refuzat o finanţare de 1 milion de euro. 

„România nu a făcut absolut nimic pentru implementarea acestei directive despre care se ştia din 2014. Mai mult decât atât, Comisia europeană a spus că dacă până în 18 mai măcar un minister din Guvern doreşte să devină coordonator al procesului de implementare ar finanţat cu circa un milion de euro un proiect direct pentru România pentru a fundamenta strategia  de factură electronică”, susţine Brad.

Tăcerea este totală din partea Guvernului: „Noi am trimis în scris înştiinţare către Ministerul Finanţelor, am încercat pe mai multe canale să anunţăm şi Ministerul Societăţii Informaţionale, am vorbit cu Agenţia pentru Agenda digitală şi cu Secretariatul general al Guvernului. Tăcerea este totală. Nu avem niciun feed-back, ne-am dat seama că nici acea oportunitate de a primit finanţare nu este de interes”

De ce nu se doreşte  

Întrebat de ce nu se doreşte implementarea acestui noi sistem, Brad a răspuns: „Este vorba de fraude de sute de miliarde de euro anual prin faptul că nu se monitorizează tranzacţiile nu numi la nivel naţional, dar şi între ţări. Ar fi însănătoşire dramatică a activităţilor economice, ar fi o transparentizare. Atunci trebuie să ne punem problema: operăm cu un singur adevăr sau cu dublu-adevăr, declarăm interesul pentru cetăţean  şi pentru mediu economic, dar în realitate constatăm că vrem să protejăm an grupuri structuri, grupuri de interese care parcă sunt deasupra legii şi care să facă alte lucruri pe care s-ar putea chiar să le tolerăm ca şi Guvern. Aici ne poziţionăm. Putem să ne gândim la tot felul de scenarii care să ne conducă la răspunsul la întrebarea: de ce nu se doreşte?”
 

Situaţia de urgenţă determinată de infringement ar putea determina instituirea prin proceduri de urgenţă a unui monopol, este de părere Brad. „Credem că se poate întâmplă acest lucru, avem şi semnale care ne fac să credem şi acest scenariu. Nu ni-l dorim.” În ceea ce priveşte miza unei asemenea „afaceri”, specialistul susţine: „Trebuie să ne uităm la exemplele de acum din România ale unor platforme de sute de milioane de euro care la o licitaţie corectă ar valora câteva sute de mii de euro, despre asta discutăm acum”, arată specialistul. 

Pericolul monopolului

Cluj IT Cluster militează pentru existenţa mai multor operatori pe piaţă cu aceste soluţii. „Orice aplicaţie care respectă standarul european este validă. Eu dacă la o platformă pe care o am azi, mai adaug o interfaţă care respectă standardele europene pot să încep să emit facturi electronice. Nu trebuie să existe un sistem unitar naţional. Sistemul trebuie democratizat. Fiecare instituţie publică şi fiecare firmă îşi pot alege propria aplicaţie care să se poată conecta la sistemul naţional. Existenţa unui monopol duce la soluţii scumpe şi ineficiente”, spune Brad. El a dat exemplul sistemului de gestionare a cardurilor naţionale de sănătate.

Cine este Cluj IT Cluster

Cluj IT Cluster este o asociaţie de tip cluster inovativ înfiinţată în octombrie 2012 la Cluj-Napoca. Cuprinde peste 75 de membri, companii IT, 8 universităţi, instituţii din sectorul administraţiei publice şi urmăreşte creşterea competitivităţii sectorului IT şi a vizibilităţii industriei IT româneşti, precum şi poziţionarea Clujului ca un hub regional inovator. Asociaţia susţine demersul de digitalizare a facturilor şi realizare a interoperabilităţii între sisteme la nivel naţional şi promovează o abordare la care pot să contribuie şi de care pot să beneficieze în mod direct toţi furnizorii de produse şi servicii din domeniul IT.