Rectorul UBB, despre proiectul legii învăţământului superior:„Hai să-l facem viu, să nu rămânem cu pisica moartă aruncată de politicieni în curte”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Daniel David, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, a remarcat aspectele pozitive ale proiectului de lege, dar şi neajunsuri importate. FOTO: Arhiva personală
Daniel David, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, a remarcat aspectele pozitive ale proiectului de lege, dar şi neajunsuri importate. FOTO: Arhiva personală

Daniel David, rectorul UBB Cluj-Napoca, şi-a exprimat un punct de vedere cu privire la proiectul noii legi a învăţământului superior. El remarcă faptul că multe aspecte vor fi detaliate în acte subsecvente legii, iar dacă acestea nu vor fi elaborate în spiritul legii, „eşecul este garantat”.

Ministerul Educaţiei a publicat, zilele trecute, sinteza proiectului noii legi a învăţământului superior. Proiectul a intrat în dezbatere publică, timp de 35 de zile, până pe 17 august.

Răspunzând unor solicitări din mass-media, rectorul UBB, Daniel David, a publicat pe blogul său o analiză scurtă a propunerilor recente de „legi ale educaţiei”.

David a analizat proiectul din mai multe perspective: viziune-arhitectură, organizare/funcţionare şi sub aspect metodologic. Apoi, a expus cele trei mecanisme care, în viziunea sa, pot da un avantaj competitiv rapid universităţilor româneşti. Concluzia rectorului este că în această fază proiectul are sau nu viitor în funcţie de modul în care actorii interesaţi vor acţiona şi-şi vor aduce contribuţia la transformarea acestuia într-o lege eficientă pentru învăţământul superior din România.

„Putem ajunge la situaţii dezastruoase”

Sub aspect de viziune-arhitectură, în sinteză, David susţine că „este o schimbare majoră de paradigmă, care, în esenţă, duce puterea de decizie spre actorii din domeniu (ex. universităţi), iar statul, prin autorităţile sale (alături de diverse consilii consultative), păstrează mai ales mecanisme de standardizare/control/monitorizare. Spre exemplu şi simplu spus, doctoratul, abilitarea şi diplomele rămân la nivel de universitate, fără să mai depindă de analize-decizii directe la nivel de minister. Este aşadar un demers de „high risk” (risc mare), care va duce la „high gain” (câştiguri mari) doar dacă mecanismele de control-monitorizare îşi vor face treaba, altfel putem ajunge la situaţii dezastruoase. Dacă se doreşte, aceste mecanisme de control-monitorizare se mai pot clarifica în cursul dezbaterilor care urmează, acum nefiind adecvat stabilizate în lege.”

Sub aspect de organizare/funcţionare, rectorul UBB punctează mai multe aspecte: se introduc o serie de mecanisme noi, absolut necesare, se renunţă la şi/sau se reformulează o serie de lucruri existente în prezent şi se păstrează multe lucruri, inclusiv ca formulare, din legea actuală.

David trece în revistă mecanismele noi majore: introducerea învăţământului superior de scurtă durată, accentul pe relaţia cu societatea (ex. învăţământul dual, detalierea învăţării pe parcursul vieţii, microcertificări, un cadru mai riguros de organizare a potenţialelor societăţi comerciale ale universităţilor, rolul extensiilor universitare etc.), accentuarea rolului universităţilor în certificare (foarte important în lumea de azi!) şi sistemul hibrid.

„Este foarte bine că universităţile trebuie să-şi aleagă o misiune”

Rectorul UBB remarcă şi că înfiinţarea unei universităţi va fi mai simplă, prin Hotărâre de Guvern, nu prin lege. El mai arată că s-a renunţat la unele lucruri nefuncţionale (ex. trecerea asistenţilor de pe „determinat” pe „nedeterminat”, fără concurs). 

David susţine că este foarte bine că universităţile trebuie să-şi aleagă o misiune din cele trei menţionate în lege. Există însă probleme cu modul de formulare a misiunilor care „este neinspirat (ex. introducerea „excelenţei” îi va determina pe toţi să se focalizeze pe aceasta, modificându-i apoi esenţa), mai ales că misiunea nu este corelată, fie şi orientativ, cu criteriile de evaluare ale acesteia (ex. criterii de excelenţă). Demersurile din lege sunt importante, dar riscul este asociat unor incoerenţe (şi chiar contradicţii) în unele segmente (ex. normă universitară vs. normă didactică; personal didactic/de cercetare auxiliar formulat în diverse variante care aduc confuzie; pensionarea descrisă confuz, mai ales cu referire la semnificaţia limitelor de vârstă etc.); de asemenea, rolul unor mecanisme noi, precum învăţământul de scurtă durată, trebuia mai bine prezentat. Dacă se doreşte, toate aceste chestiuni se pot corecta în formulare şi sens/semnificaţii în cursul dezbaterilor care urmează.”

Sub aspect metodologic, legea ne spune că arhitectura şi organizarea/funcţionarea vor fi detaliate într-o mulţime de acte subsecvente legii: „Dacă aceste acte nu vor fi elaborate în spiritul legii, eşecul este garantat, deoarece legea nu s-a protejat suficient faţă de posibile distorsiuni prin acte subsecvente. Dacă vor fi elaborate profesionist, atunci lucrurile vor merge în spiritul legii, putându-se inclusiv corecta unele scăpări chiar de după dezbateri. Dacă se doreşte, unele protecţii/măsuri de siguranţă se pot introduce în cursul dezbaterilor care urmează”, a precizat David.

„În această fază proiectul este cam ca pisica lui Schrodinger”

Rectorul precizează că nu a contribuit direct şi nu a fost consultat cu privire la textul concret al propunerilor de legi, deşi unele concluzii/recomandări ale analizelor făcute de el în spaţiul public sunt reflectate în lege. David prezintă trei mecanisme care, în opinia sa, pot da un avantaj competitiv rapid universităţilor româneşti: susţinerea cercetării în universităţi – iar acest lucru este menţionat explicit în noua lege, inclusiv prin finanţare specifică/dedicată (de aceea o bifez pozitiv!); concentrările academice – care din nou apar explicit în lege (deci trebuie o nouă bifare pozitivă!) organizarea modernă a resurselor umane în universităţi (ex. traiectorii diferite de carieră/”head hunting”/promovarea după modele internaţionale/regândirea conceptului de “normă”) – lucru care din păcate nu este evident în noua lege (deci nu-l bifez pozitiv!).

Alte aspecte mai specifice relevante academic şi/sau social (ex. mandatul rectorilor, durata doctoratului) trebuie dezbătute la rândul lor, spune David, iar propunătorii trebuie să-şi argumenteze opţiunile.

„Aşadar, în această fază proiectul este cam ca pisica lui Schrodinger, cu viitor sau fără în funcţie de demersul nostru acţional de acum (ex. cum/dacă ne uităm). Hai să-l facem viu, ca să nu rămânem cu o pisică moartă aruncată în curte de factorul politic, factor care este deja decis să alunge din curte pisica vie care nu-i mai place!”, concluzionează rectorul.

Cine este Daniel David

Daniel David este rectorul UBB şi preşedintele Asociaţiei Psihologilor din România. Universitarul este autor al volumului „Profilul psihologic al poporului român“. Potrivit Thomson ISI/Web of Science, Daniel David (48 de ani) este psihologul român cu cel mai mare impact în literatura de specialitate naţională şi internaţională, prin numărul de citări în comunitatea ştiinţifică. În ianuarie 2013, a fost numit director responsabil cu cercetarea la faimosul Institut american „Albert Ellis“ din New York.
 

Vă recomandăm să mai citiţi:


Cum schimbăm România prin educaţie: „Dacă profesorii sunt formaţi prost, ne condamnăm viitorul”

INTERVIU Daniel David, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai“: „Educaţia este calea regală spre succesul social“

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite