EXCLUSIV Răzvan Cherecheş, expert în sănătate publică: „Guvernul a pierdut deja startul campaniei de vaccinare“
0
Profesor universitar şi expert în sănătate publică, Răzvan Cherecheş atrage atenţia că autorităţile române au întârziat nepermis campania de informare populaţiei asupra vaccinării contra COVID-19, ceea ce ar putea avea urmări grave.
Profesor universitar în Statele Unite ale Americii la Iowa University şi director al Departamentului de Sănătate Publică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, Răzvan Cherecheş vorbeşte în cadrul unui interviu pentru „Adevărul” despre provocările campania de vaccinare şi despre provocările pe care le ridică aceasta.
În opinia lui Cherecheş, autorităţile au pierdut deja un timp preţios pe care l-ar fi putut folosi pentru o campanie susţinută de informare asupra avantajelor şi a tot ceea ce presupune vaccinarea anti-COVID.
El are şi o veste bună şi spune că partea de logistică, deşi dificilă, poate fi rezolvată şi dă exemplul Republicii Democrate Congo, care a reuşit să ducă la bun sfârşit o importantă campanie de vaccinare împotriva Ebola, în condiţii chiar şi mai grele.
Adevărul: România se află într-o situaţie de neinvidiat, iar numărul infecţiilor cu SARS-CoV-2 se menţine ridicat. Unde credeţi că s-a greşit?
Răzvan Cherecheş: Toate studiile, toate proiecţiile arătau că vom avea un val doi. Ministerul Sănătăţii nu a crecut suficient capacitatea de testare, nu s-a ocupat de anchetele epidemiologice. Am şi obosit să vorbesc despre cât de mult sunt neglijate aceste anchete epidemiologice. Iar Guvernul României nu a reuşit să ducă o campanie prin care să-i convingă pe români să poarte masca şi să respecte distanţarea socială.
Există şi guverne care s-au pregătit. Creşteri au avut aproape toate ţările, dar nu un impact atât de masiv cu această supraaglomerare şi cu o mortalitate atât de mare cum e la noi. Noi suntem cu zăpada peste noi şi zicem că poate ar trebui să facem achiziţia de material antiderapant. În timp ce alte ţări au zis „vom ajunge în situaţia să fim supraaglomeraţi în perioada următoare, deci trebuie să luăm de acum măsuri”.
- Avem câteva oraşe importante, Bucureşti, Cluj, Braşov, Sibiu sau Constanţa unde se înregistrează foarte multe cazuri, dar şi oraşe în care sunt puţine. Care ar fi explicaţia?
Este simplu, în acele oraşe se testează mai mult. Asta e singura explicaţie. Mie mi se pare îngrijorător că există judeţe în care sunt numere foarte mici. Aţi văzut că avem judeţe în care avem doar câte 8-9 cazuri pe zi, pentru că nu se testează. Asta combinat cu ce a zis primul ministru, că noi avem capacitate de testare nefolosită de până la 50.000 pentru că nu există cerere, mi se pare ridicol.
Repetenţi la campania de informare a populaţiei
- Anul 2020 a stat sub semnul dezastrului cauzat de pandemie, dar acum se vede „luminiţa de capătul tunelului”, vaccinurile care ar putea readuce lucrurile la normal. Care credeţi că sunt principalele provocări cu care ne vom confrunta din acest punct de vedere?
Pasul unu e pornirea unei campanii de informare a populaţiei. Pentru că populaţia trebuie să aibă toate informaţiile necesare ca să decidă dacă se vaccinează sau nu. Dacă s-ar fi decis să se meargă pe o abordare în care era obligatorie vaccinarea, ar fi fost nevoie de o dezbatere publică, la capătul căreia trebuia să se decidă acest lucru. Cum nu s-a făcut asta, concluzia este că avem o vaccinare voluntară. Dacă se vaccinează cine vrea, atunci creşterea complianţei, a participării la procesul de vaccinare se face oferindu-i populaţiei toate informaţiile de care are nevoie.
Oamenii vor şi trebuie să ştie care a fost procesul de autorizare, cum s-a dezvoltat vaccinul, cum funcţionează, cum se administrează, care sunt factorii de risc şi care sunt avantajele. De exemplu, unele companii aeriene au anunţat deja că ar putea să transporte pe viitor doar persoanele vaccinate, iar lumea se întreabă dacă nu vor exista şi alte asemenea situaţii. Toate acestea sunt lucruri care trebuie discutate. De fapt, ar fi trebuit discutate deja de mult, iar o campanie specială de informare trebuia pornită în urmă cu cel puţin o lună. Fiecare zi care trece va afecta partea de complianţă a populaţiei. La noi, guvernul a pierdut deja startul campaniei, ceea ce e foarte rău.
- Pentru că aţi amintit că vaccinarea va fi voluntară, ar fi fost poate mai bine să fi fost obligatorie?
Asta poţi să o faci în condiţiile în care riscurile sunt suficient de mari pentru populaţie. Epidemia de COVID-19 supune la risc un segment mic din populaţie. Noi de fapt ce avem aici e un exerciţiu incredibil de solidaritate în care noi toţi plătim un cost, în privarea de liberate, dar şi economic, pentru a proteja un segment redus. Un segment care, da, sunt reprezentanţi din familiile noastre, bunici, părinţi, membri ai familiei care au comorbidităţi, iar noi toţi facem un efort ca să-i protejăm. Dar ţinând cont de faptul că cei expuşi sunt un număr mult mai mic decât populaţia generală, mi se pare că să-i obligi pe toţi să se vaccineze e prea mult,
Ultima dată când în România s-a încercat o vaccinare cvasiforţată cu vaccinul H1N1, Ministerul Sănătăţii a eşuat. Atunci, ministerul nu a fost în stare să ducă o campanie de informare şi a creat un val de rezistenţă incredibil care a constituit punctul de plecare al mişcării anti vaccin din România.
Singura soluţie, vaccinul
- Ce ar fi trebuit să facă autorităţile pentru a fi mai convingătoare?
Dacă Guvernul ar fi reuşit să menţină încrederea poulaţiei, dacă ar fi avut o comunicare clară şi transparentă – şi nu a avut din nefericire. Acum nu cred că e o soluţie cu obligativitatea vaccinării. Acum vreau să fiu foarte clar înţeles, aici e o diferenţă între ce e fezabil şi ce ar fi optim. Optim ar fi să ne vaccinăm cu toţii. Exact la fel cum în varianta cea mai bună posibilă, dacă toţi am sta două săptămâni în casă, fără să ieşim absolut deloc, s-ar rezolva problema cu epidemia. Dar nu e posibil să stăm toţi, toată omenirea în casă. Şi atunci ar fi foarte bine dacă toată lumea s-ar vaccina. Dar asta nu e fezabil ţinând cont de contextul actual, de cultura pe care o avem, de istoria noastră, de tot acest context.
- S-a vorbit mult despre partea de logistică şi despre dificultăţile care o să apară pe parcurs. Vor reuşi autorităţile să se descurce?
Partea de logistică nu e aşa de complicată. S-a reuşit vaccinarea în Republica Democrată Congo, e vorba de vaccinul anti Ebola, este la fel un vaccin care are lanţ de frig de -80 de grade. Şi sunt multe zone unde nu e curent deloc, dar au reuşit să-l transporte, să-l administreze şi să oprească ultima epidemie de Ebola.
- De data aceasta, în România se va implica şi Armata.
Salut faptul că se va implica Ministerul Apărării Naţionale şi că ei se vor ocupa de lanţul de distribuţie. Pentru că Ministerul Sănătăţii a dovedit o capacitate foarte redusă în trecut în distribuirea vaccinurilor. Vedeţi că vaccinul antigripal nici în ziua de azi nu e distribuit corespounzător şi nu a ajuns la populaţie. Şi au trecut câteva luni de atunci. Şi vorbim de un vaccin simplu, nu de un vaccin complex cum e cel pentru COVID.
- Au existat voci care au spus că virusul ar putea suferi în timp mutaţii care să-l facă inofensiv. Există şi această posibilitate?
Au fost cazuri în care anumite virusuri au suferit mutaţii care le-a făcut inofensive pentru oameni. Dar nu e cazul cu acest virus, cel puţin nu e cazul deocamdată. Ştim că şi SARS CoV-2 a suferit unele mutaţii, dar este imposibil să anticipăm ce se va întâmpla pe viitor. Altfel spus, dacă va merge sau nu în direcţia astea sunt numai speculaţii.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
