„Războiul steagurilor“ s-a transformat în „războiul declaraţiilor” în Ţinutul Secuiesc. Ce spun oamenii locului

„Războiul steagurilor“ s-a transformat în „războiul declaraţiilor” în
Ţinutul Secuiesc. Ce spun oamenii locului

Liderul UDMR Cluj, avocatul Mate Andras. El este şi liderul deputaţilor UDMR în Parlamentul României  FOTO Adevărul

Prefecţii judeţelor Harghita şi Covasna spun că tot acest scandal al declaraţiilor nu este decât o acţiune a unor formaţiuni extremiste care creează false probleme privind nerespectarea drepturilor minorităţilor naţionale în zonă şi că nu se poate vorbi, de nicio culoare, de vreun conflict interetnic.

Ştiri pe aceeaşi temă

Declaraţiile secretarului de stat în Ministerul de Externe ungar, Zsolt Nemeth, şi ale preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, au generat într-un scandal care atinge, din nou, o coardă sensibilă, cea a autonomiei Ţinutului Secuiesc.

Secretarul de stat califică gestul prefecţilor de Harghita şi Covasna de a interzice arborarea steagului secuiesc în cele două judeţe drept „agresiune prin simboluri“ la adresa maghiarilor din Ardeal.

Iar preşedintele CJ Covasna a afirmat că se încalcă drepturile etnicilor maghiari şi că va sesiza guvernele statelor europene despre acest fapt.

Români şi unguri, aceleaşi probleme

Prefectul judeţul Covasna, Dumitru Marinescu, susţine că tot acest scandal vin dinspre formaţiunile extremiste şi creează false probleme cu privire la nerespectarea drepturilor minorităţilor maghiare în judeţ. El zice că nici vorbă de conflicte interetnice.

Acesta subliniază că problemele cu care se confrunta etnicii maghiari în Covasna sunt aceleaşi cu are se confruntă toţi cetăţenii judeţului.

„România este singurul stat din Uniunea Europeană care acordă atât de multe drepturi minorităţilor. Nu ştiu la ce probleme ale maghiarilor din Ardeal face referire preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, probleme despre care spunea că le va aduce în atenţia guvernelor statelor europene”, afirmă Dumitru Marinescu.

„Ca prefect”, el atrage atenţia că „cetăţenii de etnie maghiară din Covasna nu se confruntă cu alte probleme decât cele pe care el au şi cetăţenii de etnie română“.

Dumitru Marinescu mai spune că dacă se doresc anumite simboluri, acestea trebuie aprobate mai întâi prin lege.

„Prin introducerea de acţiuni  în instanţa de contecios administrativ pentru îndepărtarea simbolurilor , altele decât cele premise de lege (adică drapelul naţional, stema României, stema unităţii administrativ-teritoriale) nu reprezintă încălcarea drepturilor minorităţilor.

Din contră, legea statului român, nu le interzice minorităţilor naţionale să se constituie în uniuni, asociaţii, organizaţii la nivel naţional şi să-şi folosescă propriile însemne, însă numai la acţiunile cu caracter neoficial“, adaugă prefectul de Covasna.

Lege românească interpretabilă

Omologul său din judeţul Harghita, Jean-Adrian Andrei, a declarat, pentru „Adevărul“ că nu sunt tensiuni decât la nivelul elitelor maghiare şi a unor reprezentanţi ai administraţiei locale (adică preşedinte de Consiliu Judeţean şi primari din teritoriu), iar aceste tensiuni aduc în atenţie simboluri care fac rău şi românilor şi maghiarilor.

„Nu sunt conflicte interetnice. Subliniez acest lucru. Există doar teme care creează stări de iritare, iar între iritare şi conflict interetnic e cale lungă. Majoritatea înţelege să respecte legile. Toţi avem aceeaşi calitate, de cetăţeni români. Problema steagului secuiesc este determinată şi de legislaţie care lasă loc de interpretări”, explică prefectul Jean-Adrian Andrei.

„Aceste iritări nu aduc niciun folos nimănui, nici românilor, nici ungurilor. Şi, în plus, ţin departe investitorii“adaugă prefectul de Harghita, care a subliniat că este şi prefectul românilor, şi al maghiarilor.

De ce alte judeţe pot avea însemne aparte?

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly, are un alt punct de vedere, potrivit declaraţiilor sale acordate „Adevărul”. Deşi a atras atenţia că nu este comentator politic, aşadar nu comentează declaraţiile politicienilor, el susţine că simboluri locale există şi în alte judeţe precum Cluj, Maramureş, Timiş etc şi spune nu înţelege de ce în judeţul Harghita nu se poate accepta un simbol.

„Eu am o singură întrebare la care aştept răspuns: ceea ce este normal în 26 de ţări ale Uniunii Europene , respectiv în 37 de judeţe ale României, adică faptul că comunităţile locale, comune, oraşe pot folosi simboluri locale adoptate prin hotărâri locale, atunci de ce noi nu avem acest drept în Harghita?” afirmă retoric Csaba Borboly.

Spre exemplu, judeţul Gorj, Cluj, Maramureş şi Timiş pot avea fără niciun deranj steag judeţean . Nu deranjează acest fapt pe nimeni. Dacă la această întrebare primesc răspuns de la domnii miniştri Duşa şi Corlăţean ori de la primul ministru le mulţumesc“, a adăugat Csaba Borboly.

Oameni de stat, nu politicieni!

O poziţie împăciuitoare are liderul UDMR Cluj, avocatul Mate Andras (totodată şi liderul deputaţilor UDMR în Parlamentul României), care spune că e bine de evitat orice incident diplomatic între cele două ţări şi state membre ale Uniunii Europene.

Clujeanul susţine că oamenii politici trebuie să ştie şi să se comporte precum oameni de stat, indiferent de etnia pe care o au şi de ţara în care locuiesc.

„Fiecare primar din Ungaria, dacă respectă legea, poate arbora orice steag doreşte, fie că este steagul Ungariei, fie că este steagul secuilor. Însă spun că, de acum încolo, fiecare politician, fie că este de etnie română, fie de etnie maghiară, fie că este în România ori în Ungaria, trebuie să se comporte ca un om de stat, şi nu un om politic“, încheie Mate Andras.

(Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tama Sandor, nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere)

Poziţia ambasadorului Ungariei la Bucureşti

Tot astăzi, 6 februarie, ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, a fost convocat la Ministerul de Externe de către ministrul Titus Corlăţean, pentru a da explicaţii în legătură cu afirmaţiile făcute de secretarul de stat maghiar Zsolt Nemeth.

Fuzes consideră că nu există „un război al steagurilor” între România şi Ungaria, arborarea drapelului Ţinutului Secuiesc fiind un „drept natural” al secuilor.

Poziţia premierului Victor Ponta

Miercuri dimineaţă, 6 februarie, în şedinţa obişnuită a Guvernului, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului de Externe, Titus Corlăţean, să exprime o poziţie fermă a României în ceea ce priveşte steagul secuiesc şi declaraţiile lui Zsolt Nemeth.

„Vă rog, domnule ministru de Externe, înainte să plecaţi la Bruxelles, să daţi un răspuns - nu dumneavoastră, ministerul - un răspuns foarte ferm şi foarte clar că nu acceptăm niciun fel de - eu nu vreau să folosesc un termen nediplomatic, aş fi spus în mod normal «obrăznicii» - dar nu acceptăm niciun fel de lecţii de la nimeni de cum se aplică în România legile, inclusiv cele privind funcţionarea autorităţilor locale. Cred că avem cele mai înalte standarde din Europa de reprezentare a minorităţilor, de autonomie a structurilor locale”, a explicat premierul Victor Ponta.

Poziţia liderului UDMR, Kelemen Hunor

Hunor a explicat că tot acest scandal legat de arborarea steagului în secuime nu rezolvă nicio problemă. Liderul UDMR consideră că o serie de declaraţii venite dinspre Ungaria nu pot rezolva problemele din România şi a precizat că ar trebui să avem o poziţie mai echilibrată în această problemă.

„Lucrurile trebuie privite în felul următor: declaraţiile publice făcute de un oficial din Ungaria nu vor rezolva problemele în România. Arborarea drapelului Ţinutului Secuiesc, un simbol comunitar în România pentru secui, nu va rezolva problemele din România, dar acest lucru cred este mai puţin important. Noi ar trebui să înţelegem că simbolurile comunităţilor naţionale nu pot fi anulate prin decrete, prin ordine, nici prin alte iniţiative de forţă”, a explicat liderul UDMR, Kelemen Hunor.

Poziţia ministrului Afacerilor Externe, Titus Corlăţean

Şeful MAE a explicat că toate aceste declaraţii din partea maghiarilor vin din cauza jocurilor politice de la Budapesta. El a ţinut însă să precizeze că este mai important să păstrăm o relaţie cu bună cu Ungaria şi ar trebui să calmăm spiritele în acest caz.

„Eu cred că termenii folosiţi în declaraţia Secretarului de stat maghiar, agresiuni, fie ele şi simbolice, război, fie el al steagurilor, sunt riscanţi şi nu trebuie foloşiţi”, a atras atenţia Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor Externe.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: